ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 764/2015

Asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 18 decembrie 2006, reclamanta U.C.M.R-A.D.A, a chemat în judecată pe pârâta SC P.R.

SRL, prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se oblige pârâtul la plata remunerațiilor reprezentând drepturi patrimoniale de autor de opere muzicale datorate pentru reproducerea, importul si distribuirea, in perioada 15 decembrie 2003 - data pronunțării hotărârii, a operelor muzicale cuprinse in operele audiovizuale fixate pe videograme; obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere pentru întârzierea plății remunerațiilor, penalități reprezentând 0,15%/zi de întârziere sau in subsidiar reprezentând echivalentul dobânzii de referința a B.N.R., calculate de la fiecare termen de plată a remunerație scadent, respectiv de la data de 25 a lunii următoare fiecărui trimestru pentru care remunerația este datorată; obligarea acestuia ca, pentru fiecare videograma reprodusă, importată sau distribuită în perioada 15 decembrie 2003 - data pronunțării hotărârii, să comunice U.C.M.R.-A.D.A.

următoarele informații: titlul operei audiovizuale sau, după caz al albumului, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera audiovizuală cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere muzîcale și a autorilor acesteia (compozitor/textier/aranjor) și obligarea pârâtului Ia daune cominatorii de 5.000 lei/zi de întârziere în executarea obligației menționate în capătul 3 al cererii de chemare în judecată. La termenul din 24 iulie 2010, tribunalul a luat act de schimbarea denumirii pârâtei în SC A.V.R. SRL. Prin sentința nr. 850 din 18 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția IV-a civilă, au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale active a reclamantei U.C.M.R.-A.D.A.

și lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC A.V.R. SRL. Totodată, a fost admisă acțiunea principală precizată, fiind obligată pârâta la plata sumelor de 2.758.376 lei remunerație datorată în perioada 15 decembrie 2003 - 31 martie 2007, 383.537 lei penalități de întârziere aferente remunerației corespunzătoare perioadei 15 decembrie 2003 - 31 martie 2007, 284.935 lei penalități de întârziere calculate până la data de 31.03,2007 (echivalente cu dobânda de referință a B.N.R.) și ia plata penalităților de întârziere de 0,15%, pentru fiecare zi de întârziere pentru neplata sumei de 2.758.376 lei remunerație pentru perioada 1 iunie 2007 - data plății efective.

De asemenea, a fost obligată pârâta ca pentru fiecare videogramă reprodusă importată sau distribuită în perioada 15 decembrie 2003-31 martie 2007 să comunice reclamantei pentru flecare operă în parte următoarele informații - titlul operei audiovizuale, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera audiovizuală cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere și a autorilor (compozi tor/tex tier/aranj or). Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată la plata sumei de 9499 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Prin Decizia nr. 22/A din 7 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis apelul formulat de pârâta SC A.V.R.

SRL, (fostă SC P.R. SRL) împotriva sentinței civile nr. 850 din 8 iunie 201.0 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civila. A schimbat în parte sentința apelată, în sensul că: A respins acțiunea, ca neîntemeiată. A menținut dispozițiile sentinței referitoare ia respingerea excepției lipsei calității procesuale active și pasive. A obligat intimata la plata către apelantă a sumei de 42.476,15 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu expertiză, taxă de timbru, onorariu avocat). Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta U.C.M.R. - A.D.A., invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ. și solicitând, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel, iar în subsidiar, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul respingerii, ca neîntemeiat, a apelului declarat de pârâta SC A.V.R.

SRL, împotriva sentinței instanței de fond. La termenul din data de 12 februarie 2013, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, față de împrejurarea că în Dosarul nr. 38300/3/2011 al Tribunalului București s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva intimatei SC A.V.R. SRL și a fost numit administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B.F.D. Din verificările efectuate de către instanță la Tribunalul București, secția a VII-a civilă, rezultă că Dosarul nr. 38300/3/2011 a fost soluționat irevocabil la data de 28 octombrie 2013. Prin sentința civilă nr. 6098 din 17 iunie 2013 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC A.V.R.

SRL, radierea societății debitoare și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități. Cauza a rămas în neluerare până la termenul din data de 17 martie 2015, când s-a repus pe rol din oficiu și instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția perimării recursului. Înalta Curte urmează să constate intervenita sancțiunea perimării, având în vedere următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în neluerare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., perimarea se poate constata și din oficiu. Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în neluerare timp de un an și această lăsare a pricinii în neluerare sa fie cauzată de culpa părții. Drept urmare, perimarea operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea sa o facă. În speță, după suspendarea cauzei nu s-au făcut demersuri pentru reluarea procedurii judiciare, deși potrivit sentinței civile nr. 6098 din 17 iunie 2013 a Tribunalului București, secția a VII-a civilă, irevocabilă la data de 28 octombrie 2013, procedura insolvenței împotriva intimatei SC A.V.R.

SRL a fost închisă și s-a dispus radierea debitoarei. Rezultă că temeiul suspendării reprezentat de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 a încetat să mai justifice această măsură, de lăsare a pricinii în neluerare, la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești menționate, respectiv 28 octombrie 2013. Or, de la acest moment și până la repunerea cauzei pe rol din oficiu (17 martie 2015), nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură de natură să întrerupă cursul termenului de perimare. În consecință, Înalta Curte constată întrunirea în cauză a condițiilor prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și, raportat la aceste dispoziții legale coroborate cu cele ale art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., urmează a se constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. împotriva Deciziei nr. 22/A din data de 7 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de munca și asigurări sociale, Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2015.