ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 764/2015

Asupra

recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în

judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la

data de 18 decembrie 2006, reclamanta U.C.M.R-A.D.A, a chemat în judecată pe

pârâta SC P.R. SRL, prin care a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța

să se oblige pârâtul la plata remunerațiilor reprezentând drepturi patrimoniale

de autor de opere muzicale datorate pentru reproducerea, importul si

distribuirea, in perioada 15 decembrie 2003 - data pronunțării hotărârii, a

operelor muzicale cuprinse in operele audiovizuale fixate pe videograme;

obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere pentru întârzierea

plății remunerațiilor, penalități reprezentând 0,15%/zi de întârziere sau in

subsidiar reprezentând echivalentul dobânzii de referința a B.N.R., calculate

de la fiecare termen de plată a remunerație scadent, respectiv de la data de 25

a lunii următoare fiecărui trimestru pentru care remunerația este datorată;

obligarea acestuia ca, pentru fiecare videograma reprodusă, importată sau

distribuită în perioada 15 decembrie 2003 - data pronunțării hotărârii, să

comunice U.C.M.R.-A.D.A. următoarele informații: titlul operei audiovizuale

sau, după caz al albumului, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera

audiovizuală cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere muzîcale și a

autorilor acesteia (compozitor/textier/aranjor) și obligarea pârâtului Ia daune

cominatorii de 5.000 lei/zi de întârziere în executarea obligației menționate

în capătul 3 al cererii de chemare în judecată.

La termenul din

24 iulie 2010, tribunalul a luat act de schimbarea denumirii pârâtei în SC

A.V.R. SRL.

Prin sentința nr.

850 din 18 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția IV-a civilă,

au fost respinse, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale

active a reclamantei U.C.M.R.-A.D.A. și lipsei calității procesuale pasive a

pârâtei SC A.V.R. SRL.

Totodată, a

fost admisă acțiunea principală precizată, fiind obligată pârâta la plata

sumelor de 2.758.376 lei remunerație datorată în perioada 15 decembrie 2003 -

31 martie 2007, 383.537 lei penalități de întârziere aferente remunerației

corespunzătoare perioadei 15 decembrie 2003 - 31 martie 2007, 284.935 lei

penalități de întârziere calculate până la data de 31.03,2007 (echivalente cu

dobânda de referință a B.N.R.) și ia plata penalităților de întârziere de

0,15%, pentru fiecare zi de întârziere pentru neplata sumei de 2.758.376 lei

remunerație pentru perioada 1 iunie 2007 - data plății efective.

De asemenea, a

fost obligată pârâta ca pentru fiecare videogramă reprodusă importată sau

distribuită în perioada 15 decembrie 2003-31 martie 2007 să comunice

reclamantei pentru flecare operă în parte următoarele informații - titlul

operei audiovizuale, denumirea operelor muzicale cuprinse în opera audiovizuală

cu indicarea duratei de utilizare a fiecărei opere și a autorilor (compozi

tor/tex tier/aranj or).

Prin aceeași

sentință pârâta a fost obligată la plata sumei de 9499 lei cheltuieli de

judecată către reclamantă.

Prin Decizia nr.

22/A din 7 februarie 2012, Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și

pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări

sociale a admis apelul formulat de pârâta SC A.V.R. SRL, (fostă SC P.R. SRL)

împotriva sentinței civile nr. 850 din 8 iunie 201.0 pronunțată de Tribunalul București,

secția a IV-a civila.

A schimbat în

parte sentința apelată, în sensul că:

A respins

acțiunea, ca neîntemeiată.

A menținut

dispozițiile sentinței referitoare ia respingerea excepției lipsei calității

procesuale active și pasive.

A obligat

intimata la plata către apelantă a sumei de 42.476,15 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată (onorariu expertiză, taxă de timbru, onorariu avocat).

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs reclamanta U.C.M.R. - A.D.A., invocând în

drept dispozițiile art. 304 pct. 5, 7 și 9 C. proc. civ. și solicitând, în

principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la

instanța de apel, iar în subsidiar, modificarea în tot a deciziei recurate, în

sensul respingerii, ca neîntemeiat, a apelului declarat de pârâta SC A.V.R. SRL,

împotriva sentinței instanței de fond.

La termenul din

data de 12 februarie 2013, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei, în

temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, față de împrejurarea că în

Dosarul nr. 38300/3/2011 al Tribunalului București s-a dispus deschiderea

procedurii generale de insolvență împotriva intimatei SC A.V.R. SRL și a fost

numit administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență B.F.D.

Din

verificările efectuate de către instanță la Tribunalul București, secția a

VII-a civilă, rezultă că Dosarul nr. 38300/3/2011 a fost soluționat irevocabil

la data de 28 octombrie 2013. Prin sentința civilă nr. 6098 din 17 iunie 2013 a

Tribunalului București, secția a VII-a civilă, s-a dispus închiderea procedurii

insolvenței față de debitoarea SC A.V.R. SRL, radierea societății debitoare și

descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

Cauza a rămas

în neluerare până la termenul din data de 17 martie 2015, când s-a repus pe rol

din oficiu și instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția perimării

recursului.

Înalta Curte

urmează să constate intervenita sancțiunea perimării, având în vedere

următoarele considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau

revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în

neluerare din vina părții timp de un an. Conform art. 252 alin. (1) C. proc.

civ., perimarea se poate constata și din oficiu.

Așadar, pentru

a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în neluerare timp de un an și această

lăsare a pricinii în neluerare sa fie cauzată de culpa părții.

Drept urmare,

perimarea operează cu condiția ca, timp de un an să nu se fi săvârșit niciun

act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea

sa o facă.

În speță, după

suspendarea cauzei nu s-au făcut demersuri pentru reluarea procedurii

judiciare, deși potrivit sentinței civile nr. 6098 din 17 iunie 2013 a Tribunalului

București, secția a VII-a civilă, irevocabilă la data de 28 octombrie 2013,

procedura insolvenței împotriva intimatei SC A.V.R. SRL a fost închisă și s-a

dispus radierea debitoarei.

Rezultă că

temeiul suspendării reprezentat de dispozițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 a

încetat să mai justifice această măsură, de lăsare a pricinii în neluerare, la

data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești menționate, respectiv 28

octombrie 2013.

Or, de la acest

moment și până la repunerea cauzei pe rol din oficiu (17 martie 2015), nu s-a

mai îndeplinit niciun act de procedură de natură să întrerupă cursul termenului

de perimare.

În consecință,

Înalta Curte constată întrunirea în cauză a condițiilor prevăzute de art. 248 alin.

(1) C. proc. civ. și, raportat la aceste dispoziții legale coroborate cu cele

ale art. 252 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

perimat recursul declarat de reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. împotriva Deciziei nr.

22/A din data de 7 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a IX-a

civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de munca și

asigurări sociale,

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 17 martie 2015.