ÎCCJ, decizie (scj.ro #84603)

Furt calificat. Racordarea ilicită la rețeaua telefonică a unor abonați Efectuarea de convorbiri prin racordarea ilicită la circuitul telefonic al altei persoane constituie furt de energie electrică în sensul prevederilor art.208 alin.2 C.pen. Secția penală, decizia nr.1947 din 16 aprilie 2003 Prin sentința penală nr.720 din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Iași, inculpații P.F. și P.M. au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută în art.208 alin.1 și 2 raportat la art.209 lit.a, e și g C.pen. Instanța a reținut că, în perioada decembrie 1999 – februarie 2000, cei doi inculpați, folosindu-se de un terminal mobil cu transmisie radio, căutau locurile unde se recepționau semnalele radio ale terminalelor aparatelor telefonice aparținând unor persoane, iar după recepționarea semnalelor, efectuau, noaptea, convorbiri telefonice la servicii cu valoare adăugată, înregistrate la postul telefonic al abonatului.

Valoarea totală a convorbirilor efectuate a fost de 53.552.200 de lei, sumă cu care Direcția de Telecomunicații Iași s-a constituit parte civilă. Apelurile declarate de inculpați au fost respinse prin decizia nr.198 din 25 iunie 2002 a Curții de Apel Iași. Inculpații au declarat recurs, motivând că în Codul penal și nici în Legea Telecomunicațiilor nr.74/1996 nu există o dispoziție care să sancționeze o astfel de activitate ca infracțiune. Recursurile nu sunt fondate. Serviciul telefonic presupune o conversie a energiei electrice, prelucrată de furnizorul de servicii prin centralele telefonice; prin rețeaua telefonică circulă semnale electromagnetice purtătoare de informații prin care se realizează transmiterea convorbirilor telefonice.

Aceste semnale electromagnetice constituie energie electrică având valoare economică, în sensul art.208 alin.2 C.pen. Ca atare, sustragerea de impulsuri electromagnetice purtătoare de informații sub forma propagării sunetelor, semnale ce sunt contorizate, deci au valoare economică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt prevăzută în art.208 alin.1 și 2 C.pen., și, după caz, în art. 209 din același cod. În consecință recursurile au fost respinse.