ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3148/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3148/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat

constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe

pârâtul R.H., născut la data de 10 ianuarie 1948 în comuna Slăvuța, județul

Gorj.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul ocupă funcția de membru al

Consiliului local Baia de Fier, județul Gorj, fiind incidente dispozițiile art.

art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr.

24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.

A susținut că

pârâtul, fiind tehnician veterinar în comuna Baia de Fier și plutonier în

rezervă, a fost recrutat în anul 1974, în calitate de rezident, în scopul de a

asigura conspirativitatea legăturii dintre organele de securitate și rețeaua

informativă din sectorul minier Baia de Fier, județul Gorj, alegându-și numele

conspirativ „C.”.

A mai arătat că, în

anul 1979, domnul R.H. a fost transferat în legătura organelor de miliție,

„nemaiavând posibilitatea să facă întâlniri cu rețeaua" de la mina Baia de

Fier. În acest sens, a semnat în iunie 1980 un material prin care solicita să

ajute organele de miliție din comuna Baia de Fier în munca informativă.

Reclamantul a

menționat că, din decembrie 1981 datează o nouă cerere de recrutare a pârâtului

în calitate de rezident al organelor de Securitate ale Inspectoratului Județean

Gorj, pentru îmbunătățirea legăturii cu rețeaua informativă din comuna Baia de

Fier, document care legitimează de fapt o activitate pe care o avea deja, după

cum rezultă dintr-o mențiune a ofițerului din 5 iunie 1980, care consemnează că

domnul R.H. avea în legătură două surse la acea dată.

A precizat că, din

documentele ofițerului referitoare la activitatea pârâtului, ulterioară anului

1981, rezultă că nu i s-au mai atribuit surse în calitate de rezident, ci a

fost folosit doar pentru încadrarea informativă a mai multor persoane aflate în

atenție pe linie de securitate, sub numele conspirativ „R.”.

Reclamantul a

prezentat o serie de note informative furnizate de către pârât în perioada 1987

- 1989, reținându-se că acesta a informat despre comentariile unor consăteni în

legătură cu nivelul de trai din România anilor '80, precum și despre audierea

și colportarea de către aceștia a știrilor transmise de postul de radio

„E.L.".

S-a susținut că

informațiile au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, iar furnizarea acestora a fost făcută conștient, cu reprezentarea clară

a faptului că relatări ca cele prezentate nu rămâneau fără urmări.

În ceea ce privește

calitatea de rezident al Securității, reclamantul a susținut că pârâtul a fost

recrutat în această calitate în anul 1974, în scopul de a asigura

conspirativitatea legăturii dintre organele de securitate și rețeaua

informativă din sectorul minier Baia de Fier, județul Gorj.

Totodată, s-a

susținut faptul că pârâtul a fost recompensat cu diverse sume de bani pentru

activitatea informativă desfășurată.

În drept, acțiunea a

fost întemeiată pe conținutul articolelor: art. 3 lit. g), art. 2 lit. b), art.

5 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1), ale Ordonanței de Urgență a

Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, aprobată cu modificări și completări, coroborate cu art. 31 alin.

(1) și art. 35 alin. (5), lit. a) din Regulamentul de C.N.S.A.S. adoptat prin

Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al C. proc.

civ.

Legal citat, pârâtul

R.H. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pe

motivul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al fostei

securități.

Deși nu a contestat

informațiile din notele prezentate de către reclamantă (notele informative din

26 ianuarie 1989, 1 martie 1989, 6 aprilie 1989, 21 iulie 1988, 5 noiembrie

1987), a susținut că măsurile dispuse nu îngrădeau dreptul la viață privată.

Referitor la

stabilirea a ceea ce înseamnă atingerile aduse dreptului la viață privată, a

menționat că informațiile furnizate nu au fost de natură a determina aducerea

de atingeri vreunui drept dintre cele enunțate de art. 74 din actualul C. civ.

român.

În ceea ce privește

calitatea de rezident al fostei securități, a arătat că, din cele reținute în

acțiune, rezultă că pârâtul „a căutat să țină legătura cu cei trei

colaboratori", iar nu că a ținut legătura cu ei și, cu atât mai mult, că

i-ar fi coordonat pe aceștia.

În cauză s-a

administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza criminalistică grafică

pentru a se stabili dacă semnăturile de pe nota informativă din data de 26

ianuarie 1989 și 25 februarie 1989 au fost executate de pârâtul R.H., fiind

întocmit Raportul de expertiză criminalistică nr. 344 din data de 7 noiembrie

2012 aflat la dosarul cauzei.

Hotărârea instanței

de fond

Prin Sentința nr.

6938 din 5 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu

pârâtul R.H.; s-a constatat calitatea de colaborator al Securității a

pârâtului.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut ca relevante sub aspectul situației

de fapt, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „C.” din

data de 26 ianuarie 1989, Nota informativă, olografă, semnată cu numele

conspirativ „C.” din data de 1 martie 1989, Nota informativă, olografă, -

semnată cu numele conspirativ „C.” din data de 6 aprilie 1989, Nota

informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21 iulie 1988,

Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21

iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din

data de 5 noiembrie 1987.

A reținut Curtea de

apel, că împrejurarea că notele informative prezentate de reclamant sunt scrise

și semnate de pârât, a fost stabilită, fără echivoc, în raport de concluziile

Raportului de expertiză criminalistică grafică, potrivit cărora, notele

informative datate 26 ianuarie 1989 și 25 februarie 1989, dealtfel singurele

note contestate sub aspectul semnăturii, au fost semnate de pârâtul R.H.

Curtea a constatat

că, în ceea ce privește cerința legală prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca

informațiile furnizate să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului

totalitar comunist, este îndeplinită, aspect necontestat de pârât care prin

întâmpinare recunoaște că notele informative se referă la atitudinile

menționate de textul legal citat.

S-a avut în vedere că

în perioada respectivă a existat o politică restrictivă în toate domeniile,

inclusiv în domeniul alimentar, măsurile adoptate având drept efect

deteriorarea condițiilor de trai și a economiei și că ascultarea emisiunilor

postului de radio E.L., post de radio interzis în perioada comunistă,

constituia o activitate potrivnică regimului totalitar, în condițiile în care

acesta critică în mod constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă,

fiind principala sursă obiectivă de informații pentru populație.

Totodată s-a apreciat

că, din Nota de constatare nr. DI/I/1025 din 11 mai 2011 și din înscrisurile

atașate a rezultat că informațiile furnizate Securității de pârât au prezentat

importanță pentru organele de Securitate fiind dispuse o serie de măsuri

informativ-operative împotriva persoanelor respective.

Referitor la cea de-a

doua cerință legală, în sensul ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea de apel a constatat

îndeplinirea acesteia, furnizarea acestor informații făcându-se de către pârât

în mod conștient, cu reprezentarea faptului că astfel de relatări pot avea

consecințe cu privire la persoanele respective, în sensul că le pot expune pe

acestea unor măsuri de urmărire și verificare.

Totodată s-a avut în

vedere că din interpretarea prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

cu modificările și completările ulterioare, rezultă că cerința legală pe care

trebuie să o îndeplinească informațiile furnizate organelor de Securitate

pentru a se reține calitatea de „colaborator” este aceea ca denunțarea să

vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și nu să

îngrădească efectiv aceste drepturi.

Nu a fost reținută

susținerea pârâtului din întâmpinare, potrivit căreia ar fi de notorietate

faptul că în anii 1980 - 1989 statul totalitar nu lua nicio măsură represivă

împotriva celor care colportau știri de la posturile de radio străine și nici

împotriva celor care criticau politica economică și socială a statului, în

condițiile în care s-a reținut că au fost dispuse măsuri informativ - operative

în urma informațiilor oferite, mai ales că persoanele urmărite erau membrii sau

descendenți ai membrilor unor partide istorice.

În ceea ce privește

calitatea de colaborator a pârâtului în cea de-a treia modalitate prevăzută de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările

ulterioare, aceea de rezident, Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite

cerințele legale obligatorii pentru a fi constatată.

Astfel, în primul

rând, din materialul probator s-a reținut că pârâtul a fost recrutat în

calitate de rezident, în anul 1974, în scopul de a asigura conspirativitatea

legăturii dintre organele de securitate și rețeaua informativă din sectorul

minier Baia de Fier, județul Gorj, fiind relevant în acest sens Referatul din

data de 31 octombrie 1974 semnat de Lt. B.Ș. de la fila 14 din Nota de

constatare, Nota din data de 11 septembrie 1976 de la fila 14 din Nota de

constatare și Nota din data de 26 noiembrie 1977 semnată de un ofițer din

cadrul IJ Gorj (fila 15 din Nota de constatare)

De asemenea, s-a

constatat că aceasta rezultă și din Raportul din data de 4 iunie 1980 care

poartă însemnarea marginală din data de 5 iunie 1980, constând în recomandarea

ca pârâtul „să fie menținut în rețea ca rezident (are deja 2 surse în legătură)

cu respectarea indicațiilor” dar și din Raportul din data de 29 aprilie 1982

semnat de Mr. T.E. „Rog să aprobați suma de 500 (cinci sute) RON din fondul CIS

pentru stimularea rezidentului „R.” - fila 10 din Nota de constatare, primirea

efectivă a sumei de bani fiind dovedită cu chitanța olografă de la dosar,

semnată de pârât.

Recursul

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâtul R.H., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În contextul unei

succinte prezentări a situației de fapt, recurentul a dezvoltat o serie de

critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidenta

motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu

referire la art. 304

1

C. proc. civ.:

Astfel, s-a susținut

că, deși nu a contestat conținutul notelor informative, acesta trebuie analizat

în ansamblul informațiilor furnizate, în condițiile în care cea mai mare parte

nu se încadrau în categoria prevăzut de art. 2 lit. b) din O.U.G. 24/2008,

vizând indicii de corupție în activitatea unor funcționari, indicii de

săvârșire a unor infracțiuni de gestiune frauduloasă, de nerespectare a

normelor în activitatea de recenzare a animalelor.

De asemenea, s-a

arătat că nici cele care prezentau nemulțumiri ale cetățenilor în legătură cu

greutățile zilnice nu vizau activități potrivnice regimului comunist.

Totodată, s-a

considerat că instanța de fond, în mod eronat a verificat doar cele șase note

informative pentru a-și forma convingerea asupra existenței elementului

volitiv.

Referitor la

reținerea calității de rezident s-a arătat că textul art. 2 lit. b) teza finală

din O.U.G. 24/2008 sancționează coordonarea efectivă, iar nu angajamentul sau

încercarea de a coordona alți informatori.

A invocat recurentul

nota de analiză din 17 octombrie 1984 întocmită de lt. maj. F.I. care relevă că

recurentul a avut rețea în legătură.

S-a solicitat

admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii

acțiunii.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Analizând cererea de

recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în

conformitate cu prevederile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

În fapt, din

documentația depusă la dosar de reclamant, a rezultat că în perioada 1987 -

1989, pârâtul a furnizat Securității mai multe note informative, referitoare la

comentariile unor consăteni în legătură cu nivelul de trai din România, precum

și la audierea și colportarea de către aceștia a știrilor transmise de postul

de radio „E.L.”

Recurentul-pârât se

încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existența

sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al

acesteia, îndeplinind funcția de membru al Consiliului local Baia de Fier,

menționată la art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul

dosar și deconspirarea Securității.

Potrivit

dispozițiilor art. 2 lit. b) din acest act normativ, prin colaborator al

Securității se înțelege „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce

formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de

lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile

potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații

cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare,

date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori

de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie

cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al

Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care

consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar.

Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu

sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu

alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit

culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la

dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea,

precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau

activitatea informatorilor”.

Curtea de apel,

pentru considerentele expuse partea introductivă din prezenta decizie, a

reținut că sunt îndeplinite cele trei condiții referitoare la:

1) furnizarea de

informații, indiferent sub ce formă;

2) calitatea

informațiilor, de a viza activități sau atitudini potrivnice regimului;

3) efectele

informațiilor, de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului și libertăților

fundamentale ale omului;

4) de asemenea, s-a

constatat și împrejurarea că recurentul-pârât a desfășurat activitatea în

calitate de rezident, potrivit tezei finale a dispozițiilor expuse; așa încât a

constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Criticile

recurentului vizează în fapt aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/208.

Astfel cum a reținut

și prima instanță, fiind reiterat prin motivele de recurs, pârâtul recunoaște

redactarea notelor, însă apreciază că informațiile furnizate, analizate în

ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reținut, nefiind informații

care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Or, constată instanța

de control judiciar că intimatul-reclamant a prezentat în probațiune mai multe

înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informații prin care

denunța atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele

să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în acest sens

fiind reținute Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ

„C." din data de 26 ianuarie 1989, Nota informativă, olografă, semnată cu

numele conspirativ „C." din data de 1 martie 1989, Nota informativă,

olografă, - semnată cu numele conspirativ „C." din data de 6 aprilie 1989,

Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21

iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din

data de 21 iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele

conspirativ „R.” din data de 5 noiembrie 1987.

Constatată Înalta

Curte că notele cuprind relatări despre cetățeni determinați (B.P. și B.R care

ascultă postul de radio E.L. și își exprimă nemulțumirea la adresa regimului

comunist și al nivelului de trai, F.I. care exprimă aceleași nemulțumiri),

despre activități și atitudini interzise și considerate potrivnice regimului

totalitar comunist și în urma cărora organele de securitate au dispus verificări

specifice potrivit mențiunilor înscrise chiar pe notele informative.

În ceea ce privește

condiția ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, este evident că prin efectul

nominalizării persoanelor care au purtat discuții referitoare la conținutul

știrilor difuzate de postul de radio mai sus menționat a fost îngrădit dreptul

acestor persoane la viața privată, drept prevăzut de art. 17 din Pactul

internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România

în anul 1974.

Nu poate fi primita

susținerea recurentului în sensul că materialul probator trebuie analizat în

ansamblul său, respectiv că mare parte din informațiile furnizate au prezentat

indicii despre comiterea unor fapte penale, fiind suficient în accepțiunea

legii să existe o singură atingere adusă drepturilor expuse anterior.

În ceea ce privește

reținerea calității de colaborator sub forma de rezident, prezintă importanță

probatorie Rapoartele din data de 4 iunie 1980 și 29 aprilie 1982 neavând

relevanță împrejurarea că sursele coordonate nu au fost utile organelor de

securitate.

Temeiul legal al

soluției adoptate în recurs

Constatând că

sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să

atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art.

312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de R.H. împotriva Sentinței nr. 6938 din 5 decembrie 2012 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 septembrie 2014.

Procesat de GGC - LM