ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3148/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3148/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat
constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe
pârâtul R.H., născut la data de 10 ianuarie 1948 în comuna Slăvuța, județul
Gorj.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul ocupă funcția de membru al
Consiliului local Baia de Fier, județul Gorj, fiind incidente dispozițiile art.
art. 3 lit. g), coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G. nr.
24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008.
A susținut că
pârâtul, fiind tehnician veterinar în comuna Baia de Fier și plutonier în
rezervă, a fost recrutat în anul 1974, în calitate de rezident, în scopul de a
asigura conspirativitatea legăturii dintre organele de securitate și rețeaua
informativă din sectorul minier Baia de Fier, județul Gorj, alegându-și numele
conspirativ „C.”.
A mai arătat că, în
anul 1979, domnul R.H. a fost transferat în legătura organelor de miliție,
„nemaiavând posibilitatea să facă întâlniri cu rețeaua" de la mina Baia de
Fier. În acest sens, a semnat în iunie 1980 un material prin care solicita să
ajute organele de miliție din comuna Baia de Fier în munca informativă.
Reclamantul a
menționat că, din decembrie 1981 datează o nouă cerere de recrutare a pârâtului
în calitate de rezident al organelor de Securitate ale Inspectoratului Județean
Gorj, pentru îmbunătățirea legăturii cu rețeaua informativă din comuna Baia de
Fier, document care legitimează de fapt o activitate pe care o avea deja, după
cum rezultă dintr-o mențiune a ofițerului din 5 iunie 1980, care consemnează că
domnul R.H. avea în legătură două surse la acea dată.
A precizat că, din
documentele ofițerului referitoare la activitatea pârâtului, ulterioară anului
1981, rezultă că nu i s-au mai atribuit surse în calitate de rezident, ci a
fost folosit doar pentru încadrarea informativă a mai multor persoane aflate în
atenție pe linie de securitate, sub numele conspirativ „R.”.
Reclamantul a
prezentat o serie de note informative furnizate de către pârât în perioada 1987
- 1989, reținându-se că acesta a informat despre comentariile unor consăteni în
legătură cu nivelul de trai din România anilor '80, precum și despre audierea
și colportarea de către aceștia a știrilor transmise de postul de radio
„E.L.".
S-a susținut că
informațiile au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului, iar furnizarea acestora a fost făcută conștient, cu reprezentarea clară
a faptului că relatări ca cele prezentate nu rămâneau fără urmări.
În ceea ce privește
calitatea de rezident al Securității, reclamantul a susținut că pârâtul a fost
recrutat în această calitate în anul 1974, în scopul de a asigura
conspirativitatea legăturii dintre organele de securitate și rețeaua
informativă din sectorul minier Baia de Fier, județul Gorj.
Totodată, s-a
susținut faptul că pârâtul a fost recompensat cu diverse sume de bani pentru
activitatea informativă desfășurată.
În drept, acțiunea a
fost întemeiată pe conținutul articolelor: art. 3 lit. g), art. 2 lit. b), art.
5 alin. (1), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1), ale Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea
Securității, aprobată cu modificări și completări, coroborate cu art. 31 alin.
(1) și art. 35 alin. (5), lit. a) din Regulamentul de C.N.S.A.S. adoptat prin
Hotărârea nr. 2/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al C. proc.
civ.
Legal citat, pârâtul
R.H. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pe
motivul că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din
O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al fostei
securități.
Deși nu a contestat
informațiile din notele prezentate de către reclamantă (notele informative din
26 ianuarie 1989, 1 martie 1989, 6 aprilie 1989, 21 iulie 1988, 5 noiembrie
1987), a susținut că măsurile dispuse nu îngrădeau dreptul la viață privată.
Referitor la
stabilirea a ceea ce înseamnă atingerile aduse dreptului la viață privată, a
menționat că informațiile furnizate nu au fost de natură a determina aducerea
de atingeri vreunui drept dintre cele enunțate de art. 74 din actualul C. civ.
român.
În ceea ce privește
calitatea de rezident al fostei securități, a arătat că, din cele reținute în
acțiune, rezultă că pârâtul „a căutat să țină legătura cu cei trei
colaboratori", iar nu că a ținut legătura cu ei și, cu atât mai mult, că
i-ar fi coordonat pe aceștia.
În cauză s-a
administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza criminalistică grafică
pentru a se stabili dacă semnăturile de pe nota informativă din data de 26
ianuarie 1989 și 25 februarie 1989 au fost executate de pârâtul R.H., fiind
întocmit Raportul de expertiză criminalistică nr. 344 din data de 7 noiembrie
2012 aflat la dosarul cauzei.
Hotărârea instanței
de fond
Prin Sentința nr.
6938 din 5 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu
pârâtul R.H.; s-a constatat calitatea de colaborator al Securității a
pârâtului.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut ca relevante sub aspectul situației
de fapt, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „C.” din
data de 26 ianuarie 1989, Nota informativă, olografă, semnată cu numele
conspirativ „C.” din data de 1 martie 1989, Nota informativă, olografă, -
semnată cu numele conspirativ „C.” din data de 6 aprilie 1989, Nota
informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21 iulie 1988,
Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21
iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din
data de 5 noiembrie 1987.
A reținut Curtea de
apel, că împrejurarea că notele informative prezentate de reclamant sunt scrise
și semnate de pârât, a fost stabilită, fără echivoc, în raport de concluziile
Raportului de expertiză criminalistică grafică, potrivit cărora, notele
informative datate 26 ianuarie 1989 și 25 februarie 1989, dealtfel singurele
note contestate sub aspectul semnăturii, au fost semnate de pârâtul R.H.
Curtea a constatat
că, în ceea ce privește cerința legală prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G.
nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca
informațiile furnizate să denunțe activități sau atitudini potrivnice regimului
totalitar comunist, este îndeplinită, aspect necontestat de pârât care prin
întâmpinare recunoaște că notele informative se referă la atitudinile
menționate de textul legal citat.
S-a avut în vedere că
în perioada respectivă a existat o politică restrictivă în toate domeniile,
inclusiv în domeniul alimentar, măsurile adoptate având drept efect
deteriorarea condițiilor de trai și a economiei și că ascultarea emisiunilor
postului de radio E.L., post de radio interzis în perioada comunistă,
constituia o activitate potrivnică regimului totalitar, în condițiile în care
acesta critică în mod constant abuzurile exercitate de dictatura comunistă,
fiind principala sursă obiectivă de informații pentru populație.
Totodată s-a apreciat
că, din Nota de constatare nr. DI/I/1025 din 11 mai 2011 și din înscrisurile
atașate a rezultat că informațiile furnizate Securității de pârât au prezentat
importanță pentru organele de Securitate fiind dispuse o serie de măsuri
informativ-operative împotriva persoanelor respective.
Referitor la cea de-a
doua cerință legală, în sensul ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, Curtea de apel a constatat
îndeplinirea acesteia, furnizarea acestor informații făcându-se de către pârât
în mod conștient, cu reprezentarea faptului că astfel de relatări pot avea
consecințe cu privire la persoanele respective, în sensul că le pot expune pe
acestea unor măsuri de urmărire și verificare.
Totodată s-a avut în
vedere că din interpretarea prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,
cu modificările și completările ulterioare, rezultă că cerința legală pe care
trebuie să o îndeplinească informațiile furnizate organelor de Securitate
pentru a se reține calitatea de „colaborator” este aceea ca denunțarea să
vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și nu să
îngrădească efectiv aceste drepturi.
Nu a fost reținută
susținerea pârâtului din întâmpinare, potrivit căreia ar fi de notorietate
faptul că în anii 1980 - 1989 statul totalitar nu lua nicio măsură represivă
împotriva celor care colportau știri de la posturile de radio străine și nici
împotriva celor care criticau politica economică și socială a statului, în
condițiile în care s-a reținut că au fost dispuse măsuri informativ - operative
în urma informațiilor oferite, mai ales că persoanele urmărite erau membrii sau
descendenți ai membrilor unor partide istorice.
În ceea ce privește
calitatea de colaborator a pârâtului în cea de-a treia modalitate prevăzută de
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările
ulterioare, aceea de rezident, Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite
cerințele legale obligatorii pentru a fi constatată.
Astfel, în primul
rând, din materialul probator s-a reținut că pârâtul a fost recrutat în
calitate de rezident, în anul 1974, în scopul de a asigura conspirativitatea
legăturii dintre organele de securitate și rețeaua informativă din sectorul
minier Baia de Fier, județul Gorj, fiind relevant în acest sens Referatul din
data de 31 octombrie 1974 semnat de Lt. B.Ș. de la fila 14 din Nota de
constatare, Nota din data de 11 septembrie 1976 de la fila 14 din Nota de
constatare și Nota din data de 26 noiembrie 1977 semnată de un ofițer din
cadrul IJ Gorj (fila 15 din Nota de constatare)
De asemenea, s-a
constatat că aceasta rezultă și din Raportul din data de 4 iunie 1980 care
poartă însemnarea marginală din data de 5 iunie 1980, constând în recomandarea
ca pârâtul „să fie menținut în rețea ca rezident (are deja 2 surse în legătură)
cu respectarea indicațiilor” dar și din Raportul din data de 29 aprilie 1982
semnat de Mr. T.E. „Rog să aprobați suma de 500 (cinci sute) RON din fondul CIS
pentru stimularea rezidentului „R.” - fila 10 din Nota de constatare, primirea
efectivă a sumei de bani fiind dovedită cu chitanța olografă de la dosar,
semnată de pârât.
Recursul
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs pârâtul R.H., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În contextul unei
succinte prezentări a situației de fapt, recurentul a dezvoltat o serie de
critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidenta
motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu
referire la art. 304
1
C. proc. civ.:
Astfel, s-a susținut
că, deși nu a contestat conținutul notelor informative, acesta trebuie analizat
în ansamblul informațiilor furnizate, în condițiile în care cea mai mare parte
nu se încadrau în categoria prevăzut de art. 2 lit. b) din O.U.G. 24/2008,
vizând indicii de corupție în activitatea unor funcționari, indicii de
săvârșire a unor infracțiuni de gestiune frauduloasă, de nerespectare a
normelor în activitatea de recenzare a animalelor.
De asemenea, s-a
arătat că nici cele care prezentau nemulțumiri ale cetățenilor în legătură cu
greutățile zilnice nu vizau activități potrivnice regimului comunist.
Totodată, s-a
considerat că instanța de fond, în mod eronat a verificat doar cele șase note
informative pentru a-și forma convingerea asupra existenței elementului
volitiv.
Referitor la
reținerea calității de rezident s-a arătat că textul art. 2 lit. b) teza finală
din O.U.G. 24/2008 sancționează coordonarea efectivă, iar nu angajamentul sau
încercarea de a coordona alți informatori.
A invocat recurentul
nota de analiză din 17 octombrie 1984 întocmită de lt. maj. F.I. care relevă că
recurentul a avut rețea în legătură.
S-a solicitat
admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii
acțiunii.
Considerentele și
soluția instanței de recurs
Analizând cererea de
recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în
conformitate cu prevederile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte
constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
În fapt, din
documentația depusă la dosar de reclamant, a rezultat că în perioada 1987 -
1989, pârâtul a furnizat Securității mai multe note informative, referitoare la
comentariile unor consăteni în legătură cu nivelul de trai din România, precum
și la audierea și colportarea de către aceștia a știrilor transmise de postul
de radio „E.L.”
Recurentul-pârât se
încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existența
sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al
acesteia, îndeplinind funcția de membru al Consiliului local Baia de Fier,
menționată la art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul
dosar și deconspirarea Securității.
Potrivit
dispozițiilor art. 2 lit. b) din acest act normativ, prin colaborator al
Securității se înțelege „persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce
formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de
lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile
potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor
și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații
cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare,
date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori
de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie
cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al
Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care
consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar.
Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu
sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu
alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit
culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la
dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea,
precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau
activitatea informatorilor”.
Curtea de apel,
pentru considerentele expuse partea introductivă din prezenta decizie, a
reținut că sunt îndeplinite cele trei condiții referitoare la:
1) furnizarea de
informații, indiferent sub ce formă;
2) calitatea
informațiilor, de a viza activități sau atitudini potrivnice regimului;
3) efectele
informațiilor, de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului și libertăților
fundamentale ale omului;
4) de asemenea, s-a
constatat și împrejurarea că recurentul-pârât a desfășurat activitatea în
calitate de rezident, potrivit tezei finale a dispozițiilor expuse; așa încât a
constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Criticile
recurentului vizează în fapt aplicarea și interpretarea greșită a dispozițiilor
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea Securității, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/208.
Astfel cum a reținut
și prima instanță, fiind reiterat prin motivele de recurs, pârâtul recunoaște
redactarea notelor, însă apreciază că informațiile furnizate, analizate în
ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reținut, nefiind informații
care să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Or, constată instanța
de control judiciar că intimatul-reclamant a prezentat în probațiune mai multe
înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informații prin care
denunța atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele
să îngrădească drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în acest sens
fiind reținute Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ
„C." din data de 26 ianuarie 1989, Nota informativă, olografă, semnată cu
numele conspirativ „C." din data de 1 martie 1989, Nota informativă,
olografă, - semnată cu numele conspirativ „C." din data de 6 aprilie 1989,
Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din data de 21
iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele conspirativ „R.” din
data de 21 iulie 1988, Nota informativă, olografă, semnată cu numele
conspirativ „R.” din data de 5 noiembrie 1987.
Constatată Înalta
Curte că notele cuprind relatări despre cetățeni determinați (B.P. și B.R care
ascultă postul de radio E.L. și își exprimă nemulțumirea la adresa regimului
comunist și al nivelului de trai, F.I. care exprimă aceleași nemulțumiri),
despre activități și atitudini interzise și considerate potrivnice regimului
totalitar comunist și în urma cărora organele de securitate au dispus verificări
specifice potrivit mențiunilor înscrise chiar pe notele informative.
În ceea ce privește
condiția ca informațiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, este evident că prin efectul
nominalizării persoanelor care au purtat discuții referitoare la conținutul
știrilor difuzate de postul de radio mai sus menționat a fost îngrădit dreptul
acestor persoane la viața privată, drept prevăzut de art. 17 din Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România
în anul 1974.
Nu poate fi primita
susținerea recurentului în sensul că materialul probator trebuie analizat în
ansamblul său, respectiv că mare parte din informațiile furnizate au prezentat
indicii despre comiterea unor fapte penale, fiind suficient în accepțiunea
legii să existe o singură atingere adusă drepturilor expuse anterior.
În ceea ce privește
reținerea calității de colaborator sub forma de rezident, prezintă importanță
probatorie Rapoartele din data de 4 iunie 1980 și 29 aprilie 1982 neavând
relevanță împrejurarea că sursele coordonate nu au fost utile organelor de
securitate.
Temeiul legal al
soluției adoptate în recurs
Constatând că
sentința recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să
atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art.
312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de R.H. împotriva Sentinței nr. 6938 din 5 decembrie 2012 a Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 septembrie 2014.
Procesat de GGC - LM