ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3146/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 15 iunie 2012 reclamantul Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Școala cu clasele I - VIII I.S. Turda, Inspectoratul Școlar Județean Cluj Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Consiliul Local Turda și Primarul Turda, obligarea pârâților la acordarea distincțiilor Diploma Gheorghe Lazăr și Diploma de excelență, cuvenite membrilor de sindicat semnatari ai tabelului anexat la dosar și a premiilor în bani aferente acestor sume ce urmează să fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.

În motivarea cererii s-a arătat că din dispozițiile art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, raportat la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 5435 din 23 octombrie 2006 modificat prin Ordinul 4339 din 9 iunie 2008 rezultă dreptul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de a beneficia, între altele, și de Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a și a III-a și de Diploma de excelență, în măsura în care, evident îndeplinesc condițiile prevăzute de legislație pentru acordarea acestora. S-a susținut că membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexat cererii au îndeplinit condițiile pentru acordarea distincțiilor menționate în anul 2009 (astfel cum rezultă din adeverințele emise de pârâta unitate de învățământ), beneficiind de aprobarea unității de Învățământ de acordarea acestora, respectiv C.R.

- Diploma Gheorghe Lazar clasa l; J.A. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa l; V.E. - Diploma Gheorghe Lazar clasa I; N.M. - Diploma Gheorghe Lazar clasa a II-a. A arătat reclamanta că membrii de sindicat se regăsesc și pe lista aprobată în Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, iar, unitatea de învățământ a prevăzut în bugetul aprobat pentru anul 2009 modurile necesare în vederea acordării premiilor aferente distincțiilor mai sus menționate. În opinia reclamantului, neacordarea distincților cuvenite membrilor de sindicat și neplata premiilor aferente acestora reprezintă o încălcare a dispozițiilor Constituției României și a prevederilor art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

S-a apreciat că membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexat prezentei cereri, au fost nelegal privați de un drept cuvenit în mod legal solicitându-se admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâților la acordarea Diplomelor Gheorghe Lazăr clasele I, a II-a și a III-a și a Diplomei de excelență, precum și a premiilor în bani aferente acestora, actualizate În funcție de rata inflației la data plății efective, după cum urmează C.R. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa 1 + premiu de 20%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; J.A. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa 1 + premiu de 20%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; V.E. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa I + premiu de 20%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; N.M.

- Diploma Gheorghe Lazăr clasa II + premiu de 15% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni. Prin Sentința civilă nr. 10287 din data de 4 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului cu privire la petitul având ca obiect obligarea pârâților la acordarea distincțiilor Diploma Gheorghe Lazăr și Diploma de excelență invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și s-a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Educației Naționale, raportat la cererea de chemare în judecată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

A susținut pârâtul că nu are nicio atribuție în evaluarea dosarelor depuse în vederea acordării distincție, aceste atribuții revenind inspectoratului școlar, acesta doar verificând listele transmise de către inspectoratul școlar. Totodată, a arătat că nu are nici atribuții în ceea ce privește plata drepturilor bănești cuvenite ca urmare a acordării acestor distincții. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Primarul Municipiului Turda, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului Turda cu consecința respingerii acțiunii față de acesta. A susținut că obligația în ceea ce privește emiterea ordinului pentru conferirea Distincției „Gheorghe Lazăr" și a Diplomei de excelenta incumba Ministerului Educației Cercetării, Tineretului și Sportului.

În data de 22 februarie 2013 a depus la dosarul cauzei întâmpinare și pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Cluj, prin care a solicitat respingerea acțiunii față de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 153 din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității pasive și în consecință: s-a respins ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă acțiunea reclamantului Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda, împotriva pârâților Școala cu Clasele I - VIII „I.S.” Turda, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Consiliul Local Turda și Primarul Municipiului Turda.

S-a respins acțiunea formulată de către reclamantul Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda împotriva pârâtului Ministerului Educației Național (fost Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului). Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că, în condițiile în care s-a solicitat expres obligarea pârâților la acordarea distincției, se constată că prerogativa acordării o are numai pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, care o exercită prin emiterea unui ordin. Astfel, față de acest petit unic, s-a apreciat că ceilalți pârâți nu au calitate procesuală pasivă, acțiunea față de aceștia fiind respinsă pe această lipsă de calitate procesuală.

Cu privire la pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Curtea a reținut că procedura administrativă este alcătuită în cazul de față dintr-o suită de operațiuni administrative și/sau acte administrative prealabile actului administrativ de conferire a dreptului, în speță, a distincției solicitate. Din această perspectivă, s-a observat că reclamantul solicită emiterea unui act administrativ care să-i confere un drept și o vocație generală pentru obținerea dreptului, fără însă să parcurgă procedura specifică. Astfel, conform Ordinului MEC nr. 5435/2006 cu modificările ulterioare, pct. 6 lit. b), pct. 7, 8 Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar pe baza rezultatelor definitive, stabilește numărul cadrelor didactice care urmează a primi distincții și înaintează lista acestora la minister în vederea emiterii ordinului.

Ministerul elaborează ordinul de acordarea distincțiilor și abia ulterior acestea sunt aprobate, iar cadrele didactice pot cere unității școlare punerea în plată a indemnizației corespunzătoare. Considerând că în speță nu au fost efectuate sau nu au fost demonstrate demersurile necesare, nu s-a reținut un refuz nejustificat al pârâtului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în emiterea acestui ordin de vreme ce potrivit art. 13 alin. (8) din Ordinul MEC nr. 5435, atribuțiile acestuia sunt exercitate pe baza listelor înaintate de inspectoratele școlare pe baza cărora, după verificare, se poate trece la elaborarea ulterioară a ordinului de acordare. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurentul a dezvoltat următoarele critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la art. 304 1 C. proc. civ.: Astfel, s-a susținut că la dosarul cauzei există documente din care rezultă parcurgerea etapelor prevăzute de actele aplicabile în materie, respectiv adeverințele emise de pârâta unitate de învățământ. S-a arătat că respingerea cererii și validarea neplății premiilor contravine prevederilor art. 20 alin. (1) din Constituția României și art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, premiile având natura juridică a unor drepturi de creanță.

Recurentul a considerat că judecătorului fondului a ignorat prevederile aplicabile în materie, respectiv art. 114 din Legea nr. 128/1997 și OMEC nr. 5435/2006 modificat prin O.M.E.C. nr. 4339 din 9 iunie 2008 din care rezultă dreptul cadrelor didactice de a beneficia de diplome. S-a precizat că, în mod greșit judecătorul fondului a reținut că nu au fost făcute toate demersurile necesare, membrii de sindicat îndeplinind toate condițiile cerute de lege, fiind pe listele aprobate de ISJ Cluj. S-a mai arătat că sentința este nelegală și sub aspectul respingerii acțiunii față de unitatea de învățământ, inspectoratul școlar, consiliul local și primar pentru lipsa calității procesuale pasive.

În acest sens, s-a arătat că unitatea de învățământ în calitate de angajator elaborează statele de plată, că inspectoratul școlar are atribuții de control asupra unității (art. 95 alin. (1) din Legea nr. 1/2011), iar autoritățile administrației locale aprobă bugetele locale, fiind ordonatoare de credite. În raport de prevederile art. 304 1 C. proc. civ. s-a apreciat că judecătorul fondului nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 129 C. proc. civ., ignorând probele administrate în cauză. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată. Procedura în fața instanței de recurs Recurentul a depus în conformitate cu prevederile art. 305 C. proc.

civ. înscrisuri în susținerea cererii de recurs, respectiv listele emise de către Inspectoratul Școlar cu cadrele didactice care au solicitat acordarea distincțiilor pentru anul școlar 2008/2009 și practică judiciară. Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Cluj a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că nu are calitate procesuală pasivă în raport de dispozițiile art. 13 pct. 8 și a Anexei 3 din Regulamentul privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat aprobat prin OMEC nr. 5435/2006. Intimatul pârât Primarul Municipiului Turda a formulat întâmpinare prin care a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției.

Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente: În fapt, Sindicatul Salariaților din învățământ Turda prin acțiunea promovata în conformitate cu prevederile din Regulamentul privind acordarea de distincții și premii personalului din învățământul preuniversitar de stat, aprobat prin O.M.E.C. nr. 5435 din 23 iunie 2006 modificat și completat prin O.M.E.C.T. nr. 4339 din 9 iunie 2008 și O.M.E.C.T.S.

nr. 4140 din 14 iulie 2010 pentru anul școlar 2008 - 2009, a solicitat obligarea Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Școala cu clasele I - VIII „I.S.” Turda, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Consiliul Local al Municipiului Turda și Primarul Municipiului Turda la acordarea distincțiilor „Gheorghe Lazăr” clasele I, II și III precum și Diploma de excelență, cuvenite pentru membrii de sindicat C.R., J.A., V.E. și N.M. În drept, potrivit art. 13 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic: „În afara distincțiilor prevăzute la art. 112, ministrul învățământului este autorizat să acorde personalului didactic și de cercetare din învățământ următoarele distincții și premii: b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a și a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă personalului didactic din învățământul preuniversitar”.

Procedura de atribuire a distincțiilor și premiilor a fost detaliată prin dispozițiile art. 13 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006, astfel: „Calendarul și procedura de atribuire a distincțiilor și premiilor personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat se desfășoară în etape, după cum urmează: 1). Solicitantul întocmește și depune, la conducerea unității de învățământ, cererea și raportul de autoevaluare însoțit de documentele doveditoare, conform criteriilor menționate anterior până la data de 31 martie; 2). Consiliul de administrație al unității de învățământ analizează dosarul și formulează aprecieri sintetice, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 6, asupra activității fiecărui solicitant în parte, până la data de 10 aprilie; 3). Directorul unității de învățământ înaintează la inspectoratul școlar cererea, raportul de autoevaluare cu anexele doveditoare și aprecierea Consiliului de administrație, până la data de 15 aprilie; 4. a) Comisia de evaluare a dosarelor, în urma analizării acestora, în baza punctajului prevăzut la art. 14, va întocmi și afișa, la sediul inspectoratului școlar, până la data de 25 aprilie, lista solicitanților, în ordine descrescătoare a punctajelor acordate;

b) Comisia de evaluare a dosarelor este numită prin decizie a inspectorului școlar general și are următoarea componență: - președinte - un inspector școlar general adjunct; - 6 membri: - un inspector școlar învățământ preșcolar; - un inspector școlar învățământ primar; - 4 inspectori școlari de specialitate/inspectori școlari.

Secretariatul comisiei este asigurat de un inspector școlar pentru managementul resurselor umane; 5. Eventualele contestații se pot depune la registratura inspectoratului școlar, în termen de trei zile calendaristice de la data afișării rezultatelor evaluării dosarelor depuse; 6. a) În termen de cinci zile calendaristice de la data limită pentru depunerea contestațiilor, Consiliul de administrație al inspectoratului școlar, după analizarea și soluționarea contestațiilor, afișează la sediul inspectoratului școlar, în ordine descrescătoare a punctajelor acordate, rezultatele definitive ale evaluării dosarelor depuse în vederea acordării distincțiilor și a premiilor; b) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar, pe baza rezultatelor definitive, stabilește numărul cadrelor didactice ce urmează a primi distincții, în limita a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din județ/municipiul București, cu excepția adresei de mulțumire publică și cu încadrarea în fondurile bugetare alocate/comunicate de fiecare primărie.

7. Listele cuprinzând datele solicitanților validați (Anexa nr. 7) vor fi înaintate la Ministerul Educației și Cercetării până la data de 5 mai; 8. Ministerul Educației și Cercetării verifică listele înaintate de inspectoratele școlare și elaborează ordinul de acordare a distincțiilor, până la data de 15 iunie; 9. a) Plata premiilor se va face de unitatea de învățământ la care sunt (au fost) angajate cadrele didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene cu încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație; b) Plata premiilor personalului didactic încadrat la cluburile sportive școlare, la Palatul Național al Copiilor și Elevilor din București precum și la palatele și cluburile copiilor și elevilor se va face din fondurile unității unde este (a fost) angajat”.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită, aceea de obligare a pârâtului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la acordarea ordinului de conferire a distincției Gheorghe Lazăr, în mod corect instanța de fond a admis excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți întrucât întreaga procedură de acordare a acestor distincții este dată de prevederile art. 113 din Legea nr. 128/1997, completată cu dispozițiile OMEC nr. 5435/2006. În aceste condiții, singurul căruia îi revine calitatea procesuală pasivă în cauză este Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în timp ce toți ceilalți pârâți sunt lipsiți de această calitate procesuală, neexistând o identitate între aceștia și cei obligați prin lege să ducă la îndeplinire această îndatorire.

Pe fondul cauzei, se reține că reclamantul, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, a solicitat să se constate refuzul nejustificat din partea intimatului parat Guvernul României de a acorda distincția Diploma Gheorghe Lazăr și Diploma de excelență cuvenite. Noțiunea de contencios administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

În cauza de față însă recurentul-reclamant nu a dovedit existența refuzului nejustificat din partea autorității pârâte de a răspunde sau a soluționa cererile membrilor de sindicat, întrucât prin acțiunea, astfel cum a fost formulată, nu a depus probe care să facă dovada că numiții C.R., J.A., V.E. și N.M. au urmat procedura de atribuire a distincțiilor și premiilor. Sindicatul, s-a limitat a invoca o vocație generală a profesorilor la obținerea acestor distincții, însă, cu excepția unei liste a cadrelor didactice care solicită acordarea diplomelor administrată în fața instanței de recurs, fără a se face dovada transmiterii acesteia autorității pârâte, nu au depus niciun alt document pentru a proba, în concret dreptul celor 4 reclamanți.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, prin refuzul nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Definiția excesului de putere este dată de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, constând în exercitarea dreptului de apreciere, aparținând administrației publice, prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor. În cauza de față, în raport de probatoriul administrat, instanța nu poate verifica acest refuz nejustificat din partea pârâtului, în ceea ce-i privește pe semnatarii acțiunii. Totodată, se constată că nu poate fi vorba nici despre neexercitarea rolului activ de către judecătorul fondului, aceleași dispoziții invocate a fi încălcate, respectiv cele ale art. 129 C. proc.

civ., prevăzând în primul rând obligația părților de a urmări finalizarea procesului și de a solicita toate probele pe care le apreciază necesare. Nici celelalte critici formulate de recurentul-reclamant nu pot fi reținute și, pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda împotriva Sentinței nr. 153 din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2014. Procesat de GGC - LM