ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3146/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3146/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Cluj la data de 15 iunie 2012 reclamantul Sindicatul Salariaților
din Învățământ Turda a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Școala cu
clasele I - VIII I.S. Turda, Inspectoratul Școlar Județean Cluj Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Consiliul Local Turda și
Primarul Turda, obligarea pârâților la acordarea distincțiilor Diploma Gheorghe
Lazăr și Diploma de excelență, cuvenite membrilor de sindicat semnatari ai
tabelului anexat la dosar și a premiilor în bani aferente acestor sume ce
urmează să fi actualizate cu rata inflației la data plății efective.
În motivarea cererii
s-a arătat că din dispozițiile art. 113 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul
personalului didactic, raportat la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării
nr. 5435 din 23 octombrie 2006 modificat prin Ordinul 4339 din 9 iunie 2008
rezultă dreptul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de a
beneficia, între altele, și de Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a și a
III-a și de Diploma de excelență, în măsura în care, evident îndeplinesc
condițiile prevăzute de legislație pentru acordarea acestora.
S-a susținut că
membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexat cererii au îndeplinit
condițiile pentru acordarea distincțiilor menționate în anul 2009 (astfel cum
rezultă din adeverințele emise de pârâta unitate de învățământ), beneficiind de
aprobarea unității de Învățământ de acordarea acestora, respectiv C.R. - Diploma
Gheorghe Lazar clasa l; J.A. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa l; V.E. - Diploma
Gheorghe Lazar clasa I; N.M. - Diploma Gheorghe Lazar clasa a II-a.
A arătat reclamanta
că membrii de sindicat se regăsesc și pe lista aprobată în Consiliul de
administrație al Inspectoratului Școlar Județean Cluj, iar, unitatea de
învățământ a prevăzut în bugetul aprobat pentru anul 2009 modurile necesare în
vederea acordării premiilor aferente distincțiilor mai sus menționate.
În opinia
reclamantului, neacordarea distincților cuvenite membrilor de sindicat și
neplata premiilor aferente acestora reprezintă o încălcare a dispozițiilor
Constituției României și a prevederilor art. 1 al Protocolului adițional nr. 1
la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
S-a apreciat că
membrii de sindicat, semnatari ai tabelului anexat prezentei cereri, au fost
nelegal privați de un drept cuvenit în mod legal solicitându-se admiterea
acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâților la acordarea
Diplomelor Gheorghe Lazăr clasele I, a II-a și a III-a și a Diplomei de
excelență, precum și a premiilor în bani aferente acestora, actualizate În
funcție de rata inflației la data plății efective, după cum urmează C.R. -
Diploma Gheorghe Lazăr clasa 1 + premiu de 20%, din suma salariilor de bază
primite în ultimele 12 luni; J.A. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa 1 + premiu de
20%, din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; V.E. - Diploma
Gheorghe Lazăr clasa I + premiu de 20%, din suma salariilor de bază primite în
ultimele 12 luni; N.M. - Diploma Gheorghe Lazăr clasa II + premiu de 15% din
suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.
Prin Sentința civilă
nr. 10287 din data de 4 octombrie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția de
contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a
tribunalului cu privire la petitul având ca obiect obligarea pârâților la
acordarea distincțiilor Diploma Gheorghe Lazăr și Diploma de excelență invocată
de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și s-a
declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Cluj,
secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin întâmpinarea
formulată, pârâtul Ministerul Educației Naționale, raportat la cererea de
chemare în judecată a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
A susținut pârâtul că
nu are nicio atribuție în evaluarea dosarelor depuse în vederea acordării
distincție, aceste atribuții revenind inspectoratului școlar, acesta doar
verificând listele transmise de către inspectoratul școlar.
Totodată, a arătat că
nu are nici atribuții în ceea ce privește plata drepturilor bănești cuvenite ca
urmare a acordării acestor distincții.
Pe fondul cauzei a
solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin întâmpinarea
formulată, pârâtul Primarul Municipiului Turda, a solicitat admiterea excepției
lipsei calității procesuale pasive a Primarului Municipiului Turda cu
consecința respingerii acțiunii față de acesta.
A susținut că
obligația în ceea ce privește emiterea ordinului pentru conferirea Distincției
„Gheorghe Lazăr" și a Diplomei de excelenta incumba Ministerului Educației
Cercetării, Tineretului și Sportului.
În data de 22
februarie 2013 a depus la dosarul cauzei întâmpinare și pârâtul Inspectoratul
Școlar Județean Cluj, prin care a solicitat respingerea acțiunii față de
Inspectoratul Școlar Județean Cluj, invocând excepția lipsei calității
procesuale pasive.
Hotărârea instanței
de fond
Prin Sentința nr. 153
din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția lipsei calității pasive
și în consecință: s-a respins ca fiind introdusă împotriva unor persoane
lipsite de calitate procesuală pasivă acțiunea reclamantului Sindicatul
Salariaților din Învățământ Turda, împotriva pârâților Școala cu Clasele I -
VIII „I.S.” Turda, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, Consiliul Local Turda și
Primarul Municipiului Turda.
S-a respins acțiunea
formulată de către reclamantul Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda
împotriva pârâtului Ministerului Educației Național (fost Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului).
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut că, în condițiile în care s-a
solicitat expres obligarea pârâților la acordarea distincției, se constată că
prerogativa acordării o are numai pârâtul Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului, care o exercită prin emiterea unui ordin.
Astfel, față de acest
petit unic, s-a apreciat că ceilalți pârâți nu au calitate procesuală pasivă,
acțiunea față de aceștia fiind respinsă pe această lipsă de calitate
procesuală.
Cu privire la pârâtul
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Curtea a reținut că
procedura administrativă este alcătuită în cazul de față dintr-o suită de
operațiuni administrative și/sau acte administrative prealabile actului
administrativ de conferire a dreptului, în speță, a distincției solicitate.
Din această
perspectivă, s-a observat că reclamantul solicită emiterea unui act
administrativ care să-i confere un drept și o vocație generală pentru obținerea
dreptului, fără însă să parcurgă procedura specifică.
Astfel, conform
Ordinului MEC nr. 5435/2006 cu modificările ulterioare, pct. 6 lit. b), pct. 7,
8 Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar pe baza rezultatelor
definitive, stabilește numărul cadrelor didactice care urmează a primi
distincții și înaintează lista acestora la minister în vederea emiterii
ordinului. Ministerul elaborează ordinul de acordarea distincțiilor și abia
ulterior acestea sunt aprobate, iar cadrele didactice pot cere unității școlare
punerea în plată a indemnizației corespunzătoare.
Considerând că în
speță nu au fost efectuate sau nu au fost demonstrate demersurile necesare, nu
s-a reținut un refuz nejustificat al pârâtului Ministerul Educației,
Cercetării, Tineretului și Sportului, în emiterea acestui ordin de vreme ce
potrivit art. 13 alin. (8) din Ordinul MEC nr. 5435, atribuțiile acestuia sunt
exercitate pe baza listelor înaintate de inspectoratele școlare pe baza cărora,
după verificare, se poate trece la elaborarea ulterioară a ordinului de
acordare.
Recursul
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs recurentul Sindicatul Salariaților din Învățământ
Turda, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În contextul unei
succinte prezentări a situației de fapt, recurentul a dezvoltat următoarele
critici față de soluția adoptată de prima instanță, indicând incidența
motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu
referire la art. 304
1
C. proc. civ.:
Astfel, s-a susținut
că la dosarul cauzei există documente din care rezultă parcurgerea etapelor
prevăzute de actele aplicabile în materie, respectiv adeverințele emise de
pârâta unitate de învățământ.
S-a arătat că
respingerea cererii și validarea neplății premiilor contravine prevederilor
art. 20 alin. (1) din Constituția României și art. 1 al Protocolului adițional
nr. 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale,
premiile având natura juridică a unor drepturi de creanță.
Recurentul a
considerat că judecătorului fondului a ignorat prevederile aplicabile în
materie, respectiv art. 114 din Legea nr. 128/1997 și OMEC nr. 5435/2006
modificat prin O.M.E.C. nr. 4339 din 9 iunie 2008 din care rezultă dreptul
cadrelor didactice de a beneficia de diplome.
S-a precizat că, în
mod greșit judecătorul fondului a reținut că nu au fost făcute toate
demersurile necesare, membrii de sindicat îndeplinind toate condițiile cerute de
lege, fiind pe listele aprobate de ISJ Cluj.
S-a mai arătat că
sentința este nelegală și sub aspectul respingerii acțiunii față de unitatea de
învățământ, inspectoratul școlar, consiliul local și primar pentru lipsa
calității procesuale pasive.
În acest sens, s-a
arătat că unitatea de învățământ în calitate de angajator elaborează statele de
plată, că inspectoratul școlar are atribuții de control asupra unității (art.
95 alin. (1) din Legea nr. 1/2011), iar autoritățile administrației locale
aprobă bugetele locale, fiind ordonatoare de credite.
În raport de
prevederile art. 304
1
C. proc. civ. s-a apreciat că judecătorul
fondului nu și-a exercitat rolul activ prevăzut de art. 129 C. proc. civ.,
ignorând probele administrate în cauză.
S-a solicitat
admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii, astfel
cum a fost formulată.
Procedura în fața
instanței de recurs
Recurentul a depus în
conformitate cu prevederile art. 305 C. proc. civ. înscrisuri în susținerea
cererii de recurs, respectiv listele emise de către Inspectoratul Școlar cu
cadrele didactice care au solicitat acordarea distincțiilor pentru anul școlar
2008/2009 și practică judiciară.
Intimatul-pârât
Inspectoratul Școlar Județean Cluj a depus întâmpinare prin care a solicitat
respingerea recursului ca nefondat, apreciind că nu are calitate procesuală
pasivă în raport de dispozițiile art. 13 pct. 8 și a Anexei 3 din Regulamentul
privind acordarea de distincții și premii personalului didactic din
învățământul preuniversitar de stat aprobat prin OMEC nr. 5435/2006.
Intimatul pârât
Primarul Municipiului Turda a formulat întâmpinare prin care a reiterat
excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției.
Considerentele și
soluția instanței de recurs
Analizând cererea de
recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în
conformitate cu prevederile art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte
constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
În fapt, Sindicatul
Salariaților din învățământ Turda prin acțiunea promovata în conformitate cu
prevederile din Regulamentul privind acordarea de distincții și premii
personalului din învățământul preuniversitar de stat, aprobat prin O.M.E.C. nr.
5435 din 23 iunie 2006 modificat și completat prin O.M.E.C.T. nr. 4339 din 9
iunie 2008 și O.M.E.C.T.S. nr. 4140 din 14 iulie 2010 pentru anul școlar 2008 -
2009, a solicitat obligarea Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului, Școala cu clasele I - VIII „I.S.” Turda, Inspectoratul Școlar
Județean Cluj, Consiliul Local al Municipiului Turda și Primarul Municipiului
Turda la acordarea distincțiilor „Gheorghe Lazăr” clasele I, II și III precum
și Diploma de excelență, cuvenite pentru membrii de sindicat C.R., J.A., V.E.
și N.M.
În drept, potrivit
art. 13 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic: „În
afara distincțiilor prevăzute la art. 112, ministrul învățământului este
autorizat să acorde personalului didactic și de cercetare din învățământ
următoarele distincții și premii: b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a
și a III-a, cu acordarea unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma
salariilor de bază primite în ultimele 12 luni; diploma se acordă personalului
didactic din învățământul preuniversitar”.
Procedura de
atribuire a distincțiilor și premiilor a fost detaliată prin dispozițiile art.
13 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 5435/2006, astfel: „Calendarul și
procedura de atribuire a distincțiilor și premiilor personalului didactic din
învățământul preuniversitar de stat se desfășoară în etape, după cum urmează:
1). Solicitantul
întocmește și depune, la conducerea unității de învățământ, cererea și raportul
de autoevaluare însoțit de documentele doveditoare, conform criteriilor
menționate anterior până la data de 31 martie;
2). Consiliul de
administrație al unității de învățământ analizează dosarul și formulează
aprecieri sintetice, conform modelului prevăzut în Anexa nr. 6, asupra
activității fiecărui solicitant în parte, până la data de 10 aprilie;
3). Directorul
unității de învățământ înaintează la inspectoratul școlar cererea, raportul de
autoevaluare cu anexele doveditoare și aprecierea Consiliului de administrație,
până la data de 15 aprilie;
a) Comisia de
evaluare a dosarelor, în urma analizării acestora, în baza punctajului prevăzut
la art. 14, va întocmi și afișa, la sediul inspectoratului școlar, până la data
de 25 aprilie, lista solicitanților, în ordine descrescătoare a punctajelor
acordate;
b) Comisia de
evaluare a dosarelor este numită prin decizie a inspectorului școlar general și
are următoarea componență:
- președinte - un
inspector școlar general adjunct;
- 6 membri: - un
inspector școlar învățământ preșcolar;
- un inspector școlar
învățământ primar;
- 4 inspectori
școlari de specialitate/inspectori școlari.
Secretariatul
comisiei este asigurat de un inspector școlar pentru managementul resurselor
umane;
Eventualele
contestații se pot depune la registratura inspectoratului școlar, în termen de
trei zile calendaristice de la data afișării rezultatelor evaluării dosarelor
depuse;
a) În termen de
cinci zile calendaristice de la data limită pentru depunerea contestațiilor,
Consiliul de administrație al inspectoratului școlar, după analizarea și
soluționarea contestațiilor, afișează la sediul inspectoratului școlar, în
ordine descrescătoare a punctajelor acordate, rezultatele definitive ale
evaluării dosarelor depuse în vederea acordării distincțiilor și a premiilor;
b) Consiliul de
administrație al inspectoratului școlar, pe baza rezultatelor definitive,
stabilește numărul cadrelor didactice ce urmează a primi distincții, în limita
a 6% din numărul total de cadre didactice cu gradul didactic I din
județ/municipiul București, cu excepția adresei de mulțumire publică și cu
încadrarea în fondurile bugetare alocate/comunicate de fiecare primărie.
Listele cuprinzând
datele solicitanților validați (Anexa nr. 7) vor fi înaintate la Ministerul
Educației și Cercetării până la data de 5 mai;
Ministerul
Educației și Cercetării verifică listele înaintate de inspectoratele școlare și
elaborează ordinul de acordare a distincțiilor, până la data de 15 iunie;
a) Plata premiilor
se va face de unitatea de învățământ la care sunt (au fost) angajate cadrele
didactice beneficiare, din bugetul consiliilor locale/consiliilor județene cu
încadrarea în bugetul aprobat și alocat cu această destinație;
b) Plata premiilor
personalului didactic încadrat la cluburile sportive școlare, la Palatul
Național al Copiilor și Elevilor din București precum și la palatele și
cluburile copiilor și elevilor se va face din fondurile unității unde este (a
fost) angajat”.
În raport de obiectul
cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită, aceea de obligare a
pârâtului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la
acordarea ordinului de conferire a distincției Gheorghe Lazăr, în mod corect
instanța de fond a admis excepției lipsei calității procesuale pasive invocată
de pârâți întrucât întreaga procedură de acordare a acestor distincții este
dată de prevederile art. 113 din Legea nr. 128/1997, completată cu dispozițiile
OMEC nr. 5435/2006.
În aceste condiții,
singurul căruia îi revine calitatea procesuală pasivă în cauză este Ministerul
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în timp ce toți ceilalți pârâți
sunt lipsiți de această calitate procesuală, neexistând o identitate între
aceștia și cei obligați prin lege să ducă la îndeplinire această îndatorire.
Pe fondul cauzei, se
reține că reclamantul, în calitate de reprezentant al membrilor de sindicat, a
solicitat să se constate refuzul nejustificat din partea intimatului parat
Guvernul României de a acorda distincția Diploma Gheorghe Lazăr și Diploma de
excelență cuvenite.
Noțiunea de
contencios administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în
art. 2 alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluționare de către
instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel
puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie
din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul
prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul
nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes
legitim.
În cauza de față însă
recurentul-reclamant nu a dovedit existența refuzului nejustificat din partea
autorității pârâte de a răspunde sau a soluționa cererile membrilor de
sindicat, întrucât prin acțiunea, astfel cum a fost formulată, nu a depus probe
care să facă dovada că numiții C.R., J.A., V.E. și N.M. au urmat procedura de
atribuire a distincțiilor și premiilor.
Sindicatul, s-a
limitat a invoca o vocație generală a profesorilor la obținerea acestor
distincții, însă, cu excepția unei liste a cadrelor didactice care solicită
acordarea diplomelor administrată în fața instanței de recurs, fără a se face
dovada transmiterii acesteia autorității pârâte, nu au depus niciun alt
document pentru a proba, în concret dreptul celor 4 reclamanți.
În conformitate cu
dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, prin refuzul
nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege exprimarea explicită, cu exces
de putere, a voinței de a nu rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un
interes legitim.
Definiția excesului
de putere este dată de art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, constând în
exercitarea dreptului de apreciere, aparținând administrației publice, prin
încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
În cauza de față, în
raport de probatoriul administrat, instanța nu poate verifica acest refuz nejustificat
din partea pârâtului, în ceea ce-i privește pe semnatarii acțiunii.
Totodată, se constată
că nu poate fi vorba nici despre neexercitarea rolului activ de către
judecătorul fondului, aceleași dispoziții invocate a fi încălcate, respectiv
cele ale art. 129 C. proc. civ., prevăzând în primul rând obligația părților de
a urmări finalizarea procesului și de a solicita toate probele pe care le
apreciază necesare.
Nici celelalte
critici formulate de recurentul-reclamant nu pot fi reținute și, pentru aceste
considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței
atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul
formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Sindicatul Salariaților din Învățământ Turda împotriva Sentinței
nr. 153 din 26 februarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 9 septembrie 2014.
Procesat de GGC - LM