ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4472/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4472/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față,

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Sentința civilă nr. 177 din 17 aprilie

2013, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a

admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC O.P. SRL, în contradictoriu

cu pârâta A.P.D.R.P. și a anulat Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012 și

Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor

bugetare din 26 aprilie 2012 privind proiectul P1 din 19 iulie 2006, respingând

capătul de cerere având ca obiect anularea actelor subsecvente.

Pentru a pronunța

această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 19 iulie

2006 s-a încheiat între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și

reclamanta SC O.P. SRL, în calitate de beneficiar, Contractul de finanțare nr.

C1, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de

1.242.562 RON pentru realizarea proiectului intitulat "Modernizare și

extindere unitate de industrializare a cărnii - secție produse tradiționale -

Craiova, județul Dolj", valoarea eligibilă a investiției fiind de

2.485.124 RON.

Această finanțare

nerambursabilă a fost constituită din două componente, ambele gestionate de

M.F.P., potrivit O.U.G. nr. 63/1999, cu modificările și completările ulterioare,

respectiv: contribuția financiară a Comunității Europene în proporție de 75% și

contribuția publică națională în proporție de 25%.

Potrivit art. 12

alin. (2) din prevederile generale ale contractului, contractul lua sfârșit în

termenul limită menționat în art. 2 al contractului-cadru, executarea

contractului începând, potrivit art. 2 din contractul-cadru, la data semnării

acestuia de către ambele parți.

Potrivit alin. 2 (2)

din contract, durata de execuție a proiectului, așa cum se menționează în

graficul de realizare a investiției din studiul de fezabilitate sau proiectul

tehnic, a fost de 4 luni, durata de valabilitate a contractului cuprinzând

perioada de execuție a proiectului la care s-au adăugat 5 ani de la data

ultimei plați făcută de autoritatea contractantă.

Raportat la ultima

plată efectuată de A.P.D.R.P., respectiv cea din 25 ianuarie 2007, la acea dată

s-a finalizat perioada de execuție, contractul luând sfârșit prin ajungerea la

termen la data de 25 ianuarie 2012, ca urmare a împlinirii și a duratei de

valabilitate.

În vederea

verificării menținerii eligibilității proiectului "Modernizare și

extindere unitate de industrializare a cărnii - secție de produse tradiționale

- Craiova, județul Dolj" al cărui beneficiar este reclamanta, în data de 9

februarie 2012, o echipă din cadrul C.R.P.D.R.P. 4 SV Oltenia - Biroul Control

Proiecte Finalizate, a efectuat o verificare documentară a beneficiarului, ca

urmare a publicării Raportului Protocolului O.N.R.C. din 9 februarie 2012,

constatându-se că societatea se află sub incidența Legii nr. 85/2006 din data

de 11 ianuarie 2012, conform Extrasului din Buletinul Procedurilor de

Insolvență.

În baza Notei de

descoperire a unei nereguli și de fundamentare pentru desfășurarea unui control

nr. N1 din 22 februarie 2012 emisă de Directorul General al A.P.D.R.P., s-a

procedat la efectuarea unui control documentar, ce a avut drept scop luarea

măsurilor ce se impun ca urmare a neîndeplinirii de către beneficiar a

criteriilor de eligibilitate pentru cofinanțarea comunității, în sensul că nu a

suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plății

finale realizată de A.P.D.R.P., privind proiectul "Modernizare și

extindere unitate de industrializare a cărnii - secție de produse tradiționale

- Craiova, județul Dolj", ce face obiectul Contractului de finanțare nr.

C1 din 19 iulie 2006.

Ca urmare a acestui

control, pârâta a stabilit faptul că reclamanta nu a respectat prevederile

contractului de finanțare ce impuneau respectarea criteriilor de eligibilitate

pe întreaga durată a acestuia, intrarea sa în procedura generală de insolvență

constituind o modificare substanțială a contractului în sensul prevederilor

acestuia, modificare ce determina neeligibilitatea proiectului său, iar

sancțiunea aplicată, aceea a restituirii finanțării acordate, a avut la bază

dispozițiile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, ce impune autorităților cu

competențe în gestionarea fondurilor europene obligația de a demara activitatea

de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare ulterior

luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea

procedurii de insolvență a unui beneficiar.

Constatările

organului de control au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare a

neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. P2 din 26 aprilie 2012,

proces-verbal prin care s-a dispus restituirea de către reclamantă a întregii

finanțări nerambursabile obținute în anul 2006, contestația formulată împotriva

acestuia fiind respinsă prin Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012, contestată, de

asemenea, prin prezenta cauză.

Motivele invocate de

către reclamantă în contestația sa au privit, pe de o parte, faptul că

activitatea de control s-a derulat la un moment la care contractul de finanțare

își încetase valabilitatea, prin ajungerea la termen, iar pe de altă pare,

faptul că intrarea societății în procedura generală de insolvență, nu

constituie o "neregulă", în sensul O.U.G. nr. 66/2011.

Față de aceste

susțineri, instanța reține că, într-adevăr, activitatea de control în urma

căreia au fost emise cele două acte contestate s-a desfășurat la un moment

ulterior încetării contractului de finanțare, prin ajungerea sa la termen.

În aceste condiții,

cum raporturile contractuale dintre părți erau finalizate la momentul demarării

controlului, organele de control ale pârâtei nu mai aveau drept atribuții

verificarea modalității de îndeplinire a obligațiilor contractuale ale

reclamantei, constatările sale trebuind a fi limitate la aprecierea asupra

încetării raporturilor contractuale prin ajungerea la termen a contractului.

Este adevărat că

potrivit dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, pârâta avea obligația de

a demara activitatea de control la momentul luării la cunoștință a faptului

intrării reclamantei în procedura de insolvență, prevederile art. 36 din O.U.G.

nr. 66/2011 constituind o derogare de la cele ale art. 36 din Legea nr.

85/2006, ce instituie suspendarea acțiunilor judiciare și extrajudiciare

promovate împotriva unui debitor aflat în procedura de insolvență.

Cu toate acestea,

aplicarea sancțiunii constând în declararea ca neeligibil a proiectului

cofinanțat, nu putea fi dispusă decât în raport de un contract în derulare, iar

nu de un contract finalizat prin ajungerea sa la termen.

Față de aceste constatări,

instanța apreciază că legalitatea actelor administrative contestate este

afectată prin faptul exercitării unor atribuții de control și aplicării unor

sancțiuni la un moment la care raporturile contractuale dintre părți erau

finalizate, susținerile reclamantei în acest sens fiind întemeiate.

Chiar și în măsura în

care, considerându-se că starea de insolvență a intervenit într-un moment în

care perioada de valabilitate a contractului de finanțare nu expirase, instanța

apreciază că deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva

debitoarei, beneficiare a unei finanțări nerambursabile, nu constituie, în

sine, o neregulă, în sensul art. 36 și art. 2 din O.U.G. nr. 66/2011 și

clauzelor contractuale din cuprinsul contractului de finanțare.

Potrivit art. 2 alin.

(1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, constituie neregulă orice abatere de la

legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale

și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor, ce rezultă dintr-o

acțiune sau inacțiune a beneficiarului, și prin care s-a prejudiciat sau se

poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici

internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o

sumă plătită necuvenit.

În cuprinsul

contractului de finanțare încheiat între părți, neregularitatea este definită

la art. 17 din Prevederile generale, ca nerespectarea prevederilor contractului

de finanțare, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune de către beneficiar, care,

printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea Comunității

Europene și a României.

Conform acelorași

prevederi contractuale, neeligibilitatea proiectului intervine, potrivit art.

14 din Prevederile generale, în momentul intervenirii unei modificări

substanțiale pe perioada de valabilitate a contractului, modificări

substanțiale fiind acelea care afectează natura și condițiile de implementare

ale contractului.

În cuprinsul

contractului de finanțare, deschiderea procedurii generale de insolvență

împotriva beneficiarului finanțării nu este prevăzută expres ca și constituind

o neregularitate și o cauză pentru pierderea eligibilității proiectului

finanțat.

În aceste condiții,

instanța apreciază că simpla deschidere a procedurii generale de insolvență

împotriva debitoarei reclamante nu constituie, în sine, o neregularitate în

sensul contractului de finanțare și nici o neregulă în sensul O.U.G. nr.

66/2011, care să determine, implicit, neeligibilitatea proiectului său propus

spre finanțare și obligația pentru aceasta de a restitui întreaga finanțare

primită în anul 2006.

În acest sens,

instanța precizează faptul că Legea nr. 85/2006 reglementează două tipuri de

proceduri de insolvență diferite. Astfel, procedura generală de insolvență

permite debitorului ca pe parcursul unei perioade de observație să încerce o

redresare economică prin care să reușească o acoperire a pasivului ce a

determinat intrarea sa în insolvență, cu păstrarea patrimoniului său și a

activității comerciale derulate în vederea obținerii unor surse de venit, în timp

ce procedura simplificată de insolvență echivalează cu demararea procedurilor

de lichidare și valorificare a patrimoniului său.

Prin urmare,

solicitând deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva sa și

exprimându-și intenția de reorganizare, reclamanta a urmărit tocmai obținerea

unei posibilități de redresare a activității sale, iar nu o lichidare a

patrimoniului său. De altfel, față de momentul în care se află procedura

generală de insolvență deschisă împotriva sa, obiectivul avut în vedere de

acestea este tocmai acela al identificării concrete a tuturor obligațiilor sale

și al stabilirii unui plan de reorganizare în vederea satisfacerii integrale a

creanțelor creditorilor săi.

În aceste condiții,

atât timp cât activitatea debitorului nu a suferit nicio modificare, dreptul

său de administrare nefiind ridicat, iar raporturile comerciale în derulare

continuându-se, instanța consideră că nici natura și nici condițiile de

implementare a contractului nu au suferit modificări substanțiale care să afecteze

eligibilitatea proiectului propus spre finanțare, aceasta, cu atât mai mult cu

cât, deschiderea procedurii de insolvență a avut loc cu doar câteva zile

anterior încetării termenului contractului.

Sunt, din acest

motiv, întemeiate susținerile reclamantei privitoare la faptul că deschiderea

procedurii generale de insolvență împotriva sa nu constituie o

"neregulă", în sensul avut în vedere prin O.U.G. nr. 66/2011,

neregulă care să atragă aplicarea implicită a sancțiunii restituirii integrale

a finanțării primite.

Un argument în plus

este și acela că modalitatea de implementare efectivă a contractului a fost

anterior supusă unui control din partea organelor pârâtei, nefiind constatate

nereguli, unitatea de industrializare a cărnii - secția produse tradiționale

Craiova, modernizată ca urmare a finanțării astfel obținute, fiind în

activitate, menținerea stării sale de funcționalitate constituind un element

important pentru asigurarea unor premise concrete pentru reorganizarea

reclamantei.

În ceea ce privește

susținerile pârâtei privind nerespectarea de către reclamanta beneficiară a

condițiilor de eligibilitate îndeplinite la momentul obținerii finanțării,

instanța apreciază că un simplu control documentar, precum cel derulat de către

pârâtă, nu putea duce la concluzia lipsei de viabilitate economico-financiară a

proiectului, atât timp cât acesta, a fost implementat și rezultatele sale sunt

vizibile prin prisma funcționării secției modernizate prin finanțarea astfel

obținută, dar nici la aceea a înregistrării de pierderi financiare sau datorii

restante la bugetul de stat, impunându-se a se sublinia, din nou, că simpla

deschidere a procedurii generale de insolvență față de un debitor, la cererea

acestuia, nu arată o neviabilitate economică a acestuia, ci poate să denote

chiar o prevedere și o intenție de menținere a viabilității economice, eventual

scăzute, a acestuia.

În consecință, un

control asupra derulării contractului de finanțare și eligibilității

cheltuielilor generate de acesta nu mai putea fi realizat ulterior împlinirii

duratei acestuia iar neregulile în derularea contractului reținute de către

pârâtă nu se încadrează în dispozițiile art. 2 și art. 36 din O.U.G. nr.

66/2011, raportate la cele ale contractului de finanțare încheiat între părți.

Se apreciază astfel că emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor

și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 26 aprilie 2012 și a Deciziei

nr. D1 din 21 iunie 2012, emisă în soluționarea contestației reclamantei, s-au

făcut cu nerespectarea prevederilor legale sus-menționate, impunându-se

anularea acestora.

Cum reclamanta nu a

făcut dovada existenței unor acte subsecvente emise în aplicarea celor două

acte administrative contestate, urmează să se admită în parte contestația și să

se anuleze Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012 a A.P.D.R.P. și Procesul-verbal de

constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 26 aprilie

2012 privind proiectul C1 din 19 iulie 2006, și să se respingă capătul de

cerere având ca obiect anularea actelor subsecvente.

exercitată în cauză

Împotriva Sentinței

civile nr. 177 din 17 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termen legal, pârâta A.P.D.R.P.,

în prezent, reorganizată în temeiul O.U.G. nr. 41/2014, sub denumirea A.F.I.R.,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recursul declarat de

pârâtă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C.

proc. civ., în temeiul cărora s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii

atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate, pentru următoarele

motive:

instanța de fond a considerat că "aplicarea sancțiunii constând în

declararea ca neeligibil a proiectului cofinanțat nu putea fi dispusă decât în raport

de un contract în derulare, iar nu de un contract finalizat prin ajungerea sa

la termen".

Recurenta a susținut

că intrarea în insolvență a reclamantei a avut loc în data de 11 ianuarie 2012,

în perioada de valabilitate a Contractului de finanțare nr. C1 din 19 iulie

2006, care expiră la data de 25 ianuarie 2012.

A arătat că prima

instanță a făcut confuzie între data închiderii perioadei de monitorizare a

contractului și data închiderii programului. Astfel, data închiderii

programului SAPARD este 25 iulie 2011, data aprobării la Bruxelles a Deciziei

de punere în aplicare nr. 463/2011, prin care s-a aprobat închiderea conturilor

agențiilor SAPARD situate pe teritoriul României, dispoziții care se

completează cu dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011.

Perioada de

monitorizare de 5 ani începe a se calcula de la data de 1 ianuarie 2012, iar

contractul de finanțare era în perioada de monitorizare întrucât sentința de

deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei a fost pronunțată de

Tribunalul Dolj, la data de 11 ianuarie 2012.

instanța de fond a considerat că "deschiderea procedurii generale de

insolvență împotriva debitoarei, beneficiare a unei finanțări nerambursabile,

nu constituie în sine o neregulă".

Recurenta a învederat

că deschiderea procedurii simplificate de insolvență a beneficiarului de

fonduri nerambursabile reprezintă o neregulă, care s-a constituit la momentul

pronunțării de către Tribunalul Dolj, în speță, fiind îndeplinit criteriul de

declarare ca neeligibil a proiectului.

Culpa nerespectării

Criteriului General de Eligibilitate E.G. 11 (conform cererii de finanțare, în

care este prevăzut expres faptul că beneficiarul nu trebuie să înregistreze

pierderi financiare și datorii restante la bugetul de stat și bugetele locale),

revine în integralitate beneficiarului, debitorul consimțind în acest sens prin

semnarea contractului de finanțare și a actelor adiționale încheiate, potrivit

cărora "beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității

contractante pentru implementarea proiectului."

Recurenta a susținut

că în vederea obținerii finanțării nerambursabile comunitare alocate prin

programul SAPARD, respectiv, în vederea semnării contractului de finanțare,

beneficiarul SC O.P. SRL a declarat pe proprie răspundere că nu este supus

procedurilor de reorganizare judiciară sau de declarare a stării de insolvență

în formă generală sau simplificată.

Proiectul asumat a

fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți, în baza

studiului de fezabilitate din cadrul planului de afaceri pe care debitorul l-a

depus la dosarul de selecție.

Potrivit

declarațiilor atașate cererii de finanțare, debitorul s-a angajat să desfășoare

proiectul pe proprie răspundere, cu maximum de profesionalism, eficiență și

vigilență, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat, conform

art. 1 alin. (6) din Anexa I - Prevederi Generale la contract, iar începerea

procedurii de faliment a debitorului contravine condițiilor care au stat la

baza finanțării, nemaifiind îndeplinite criteriile de eligibilitate prevăzute

în contractul dintre părți.

Recurenta a afirmat

că este obligată să procedeze la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor

care nu respectă criteriile de eligibilitate asumate, față de dispozițiile art.

6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

A menționat că în

conformitate cu prevederile contractului de finanțare și anexele la acesta,

beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru

implementarea proiectului, beneficiarul având cunoștință despre aplicarea

legislației în materia acordării fondurilor europene nerambursabile încă de la

momentul întocmirii cererii de finanțare, prin ghidul informativ privind

programul SAPARD aferent măsurii 3.1 - ghid pus la dispoziția potențialilor beneficiari

în momentul lansării programului SAPARD.

Recuperarea

prejudiciului produs din culpa intimatei este obligatorie pentru derularea

Programului SAPARD în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative

emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o

judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și

lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs

formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte reține următoarele:

Între pârâta

A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și reclamanta SC O.P. SRL,

în calitate de beneficiar, la data de 19 iulie 2006, a fost încheiat Contractul

de finanțare nr. C1, având ca obiect acordarea ajutorului financiar

nerambursabil în cuantum de 1.242.562 RON, pentru realizarea proiectului

intitulat "Modernizare și extindere unitate de industrializare a cărnii -

secție produse tradiționale - Craiova, județul Dolj", valoarea eligibilă a

investiției fiind de 2.485.124 RON.

Conform prevederilor

art. 2 (2) din Contractul de finanțare, durata de valabilitate a acestuia

cuprinde perioada de execuție a proiectului, la care se adaugă 5 ani de la data

ultimei plăți făcută de autoritatea contractantă.

Din înscrisurile

depuse la dosar rezultă că suma finală decontată de pârâtă a fost de 1.231.137

RON finanțare nerambursabilă, în cadrul a patru tranșe de plată, ultima plată

fiind efectuată la data de 25 ianuarie 2007.

Prin Încheierea

pronunțată la data de 11 ianuarie 2012 în Dosarul nr. 182/63/2012 al

Tribunalului Dolj, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență

împotriva debitoarei SC O.P. SRL.

Intrarea în

insolvență a reclamantei a avut loc în perioada de valabilitate a contractului

de finanțare, care potrivit dispozițiilor art. 2 (2) din contract, expiră la

data de 25 ianuarie 2012.

În baza prevederilor

contractuale și a dispozițiilor Legii nr. 316/2001 și ale O.U.G. nr. 66/2011,

care reprezintă cadrul normativ intern ce reglementează activitatea de

implementare a Programului SAPARD, eligibilitatea cheltuielilor este supusă

verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de

finanțare, care include și perioada de monitorizare a contractului, în cadrul

căreia, în urma controalelor obligatorii prevăzute a se efectua asupra modului

de utilizare a finanțării nerambursabile, se poate dispune, în baza neregulilor

constatate, restituirea sumelor avansate și aplicarea de penalități.

Potrivit

dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanța

bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului

următor datei de închidere a programului, care este 25 iulie 2011, potrivit

Deciziei de punere în aplicare 2011/463/UE a Comisiei Europene, prin care s-a

aprobat închiderea conturilor României pentru cheltuielile finanțate în cadrul

Programului SAPARD.

Prin urmare, având în

vedere că data închiderii perioadei de monitorizare a contractului este

reprezentată de data închiderii Programului SAPARD și începe a se calcula de la

1 ianuarie 2012, se constată că, în cauză, deschiderea procedurii de insolvență

a reclamantei a intervenit în perioada de monitorizare a Contractului de

finanțare nr. C1.

Susținerea recurentei-pârâte

conform căreia, deschiderea procedurii simplificate de insolvență a societății

reclamante reprezintă o "neregulă", în sensul prevăzut de

dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, este întemeiată.

Conform prevederilor

art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, pârâta, în calitate de autoritate cu competență

în gestionarea fondurilor europene, era obligată să demareze activitatea de

constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru sumele

acordate în cadrul contractului de finanțare, în termen de 15 zile de la data

luării la cunoștință a Încheierii din 11 ianuarie 2012, pronunțată de

Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 182/63/2012, prin care s-a dispus deschiderea

procedurii de insolvență a reclamantei.

Dispozițiile O.U.G.

nr. 66/2011 conțin norme de procedură și sunt de imediată aplicare, derogând în

mod expres de la prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, ceea ce implică

înlăturarea oricărui efect suspensiv incident în temeiul acestei legi asupra

activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare,

în condițiile prevăzute de ordonanța de urgență menționată.

Conform prevederilor

art. 3 (1) din Anexa I la Contractul de finanțare, "Beneficiarul se obligă

să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și

selecție înscrise în cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani

de la ultima plată efectuată de A.P.D.R.P. - Program SAPARD, beneficiarul se

obligă să nu modifice substanțial proiectul conform art. 14 (2) al prezentului

contract."

Art. 14 (2) din

Contractul cadru prevede că "Proiectul rămâne eligibil pentru cofinanțarea

Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanțială, pe perioada de

valabilitate a contractului", modificările substanțiale la un proiect

fiind și acelea care "afectează natura și condițiile de

implementare".

Potrivit criteriului

de eligibilitate E.G. 4 înscris în cererea de finanțare, beneficiarul trebuie

să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără

să supună la nici un risc desfășurarea normală a activității sale economice și

că generează un venit semnificativ.

De asemenea,

criteriul de eligibilitate E.G. 11 prevede că beneficiarul nu trebuie să aibă

pierderi financiare sau datorii restante față de bugetul de stat sau față de bugetul

asigurărilor sociale (altele decât împrumuturile bancare pentru care este

respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau

altor declarații emise de administrațiile financiare.

În considerentele

Încheierii din 11 ianuarie 2012, pronunțate de Tribunalul Dolj în Dosarul nr.

182/63/2012, s-a reținut că debitoarea SC O.P. SRL nu mai înregistrează

activități și încasări curente la un nivel care să asigure desfășurarea

activității în condiții normale, fiind în imposibilitatea de a plăti, la

scadență, datoriile către bugetul de stat și către furnizori.

În condițiile

arătate, Înalta Curte apreciază că situația financiară precară a reclamantei,

concretizată în lipsa unui venit semnificativ din activitatea desfășurată și a

disponibilului bănesc pentru achitarea datoriilor către bugetul de stat și

furnizori, afectează natura și condițiile de implementare ale proiectului

propus spre finanțare, în sensul art. 14 (2) din contract, constituind o

nerespectare a criteriilor de eligibilitate enunțate anterior.

Cerința respectării

criteriilor de eligibilitate pe toată durata de valabilitate a contractului de

finanțare este prevăzută de art. 3 (1) din Anexa I la contract și a fost

cunoscută de către reclamantă de la data depunerii cererii de finanțare.

În consecință,

intrarea societății reclamante sub incidența Legii nr. 85/2006, conduce la

încălcarea prevederilor contractuale și reprezintă o neregulă în derularea

contractului de finanțare, în sensul prevăzut de art. 17 (1) din Anexa I la

contract și art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, care atrage

aplicarea sancțiunii restituirii integrale a ajutorului financiar primit.

Cum în cauză

reclamanta nu a respectat obligațiile asumate prin semnarea contractului de

finanțare, în temeiul art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea

publică pârâtă a declanșat procedura de constatare a neregulilor și de

recuperare a sumelor plătite necuvenit din fondurile europene, procedând, în

mod legal, la emiterea Procesului verbal de constatare nr. P2 din 26 aprilie

2012 și a Deciziei nr. D1 din 21 iunie 2012, prin care s-a soluționat

contestația formulată de societate împotriva procesului-verbal.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312

alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului

declarat de pârâta A.F.I.R. și modificarea, în parte, a sentinței atacate, în

sensul respingerii în integralitate a acțiunii formulate de reclamanta SC O.P.

SRL, reprezentată prin administrator judiciar A.M.T.S.I. SPRL, ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâta A.F.I.R. împotriva Sentinței civile nr. 177 din 17 aprilie

2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică, în parte,

sentința atacată, în sensul că respinge în integralitate cererea formulată de

reclamanta SC O.P. SRL, prin administrator judiciar A.M.T.S.I. SPRL, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2014.

Procesat de GGC - MI