ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4472/2014

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 177 din 17 aprilie 2013, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta SC O.P. SRL, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P. și a anulat Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012 și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 26 aprilie 2012 privind proiectul P1 din 19 iulie 2006, respingând capătul de cerere având ca obiect anularea actelor subsecvente. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 19 iulie 2006 s-a încheiat între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și reclamanta SC O.P.

SRL, în calitate de beneficiar, Contractul de finanțare nr. C1, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 1.242.562 RON pentru realizarea proiectului intitulat "Modernizare și extindere unitate de industrializare a cărnii - secție produse tradiționale - Craiova, județul Dolj", valoarea eligibilă a investiției fiind de 2.485.124 RON. Această finanțare nerambursabilă a fost constituită din două componente, ambele gestionate de M.F.P., potrivit O.U.G. nr. 63/1999, cu modificările și completările ulterioare, respectiv: contribuția financiară a Comunității Europene în proporție de 75% și contribuția publică națională în proporție de 25%. Potrivit art. 12 alin. (2) din prevederile generale ale contractului, contractul lua sfârșit în termenul limită menționat în art. 2 al contractului-cadru, executarea contractului începând, potrivit art. 2 din contractul-cadru, la data semnării acestuia de către ambele parți.

Potrivit alin. 2 (2) din contract, durata de execuție a proiectului, așa cum se menționează în graficul de realizare a investiției din studiul de fezabilitate sau proiectul tehnic, a fost de 4 luni, durata de valabilitate a contractului cuprinzând perioada de execuție a proiectului la care s-au adăugat 5 ani de la data ultimei plați făcută de autoritatea contractantă. Raportat la ultima plată efectuată de A.P.D.R.P., respectiv cea din 25 ianuarie 2007, la acea dată s-a finalizat perioada de execuție, contractul luând sfârșit prin ajungerea la termen la data de 25 ianuarie 2012, ca urmare a împlinirii și a duratei de valabilitate. În vederea verificării menținerii eligibilității proiectului "Modernizare și extindere unitate de industrializare a cărnii - secție de produse tradiționale - Craiova, județul Dolj" al cărui beneficiar este reclamanta, în data de 9 februarie 2012, o echipă din cadrul C.R.P.D.R.P.

4 SV Oltenia - Biroul Control Proiecte Finalizate, a efectuat o verificare documentară a beneficiarului, ca urmare a publicării Raportului Protocolului O.N.R.C. din 9 februarie 2012, constatându-se că societatea se află sub incidența Legii nr. 85/2006 din data de 11 ianuarie 2012, conform Extrasului din Buletinul Procedurilor de Insolvență.

În baza Notei de descoperire a unei nereguli și de fundamentare pentru desfășurarea unui control nr. N1 din 22 februarie 2012 emisă de Directorul General al A.P.D.R.P., s-a procedat la efectuarea unui control documentar, ce a avut drept scop luarea măsurilor ce se impun ca urmare a neîndeplinirii de către beneficiar a criteriilor de eligibilitate pentru cofinanțarea comunității, în sensul că nu a suferit o modificare substanțială pe o perioadă de 5 ani de la data plății finale realizată de A.P.D.R.P., privind proiectul "Modernizare și extindere unitate de industrializare a cărnii - secție de produse tradiționale - Craiova, județul Dolj", ce face obiectul Contractului de finanțare nr. C1 din 19 iulie 2006. Ca urmare a acestui control, pârâta a stabilit faptul că reclamanta nu a respectat prevederile contractului de finanțare ce impuneau respectarea criteriilor de eligibilitate pe întreaga durată a acestuia, intrarea sa în procedura generală de insolvență constituind o modificare substanțială a contractului în sensul prevederilor acestuia, modificare ce determina neeligibilitatea proiectului său, iar sancțiunea aplicată, aceea a restituirii finanțării acordate, a avut la bază dispozițiile art. 36 din O.U.G.

nr. 66/2011, ce impune autorităților cu competențe în gestionarea fondurilor europene obligația de a demara activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare ulterior luării la cunoștință a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a unui beneficiar. Constatările organului de control au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. P2 din 26 aprilie 2012, proces-verbal prin care s-a dispus restituirea de către reclamantă a întregii finanțări nerambursabile obținute în anul 2006, contestația formulată împotriva acestuia fiind respinsă prin Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012, contestată, de asemenea, prin prezenta cauză.

Motivele invocate de către reclamantă în contestația sa au privit, pe de o parte, faptul că activitatea de control s-a derulat la un moment la care contractul de finanțare își încetase valabilitatea, prin ajungerea la termen, iar pe de altă pare, faptul că intrarea societății în procedura generală de insolvență, nu constituie o "neregulă", în sensul O.U.G. nr. 66/2011. Față de aceste susțineri, instanța reține că, într-adevăr, activitatea de control în urma căreia au fost emise cele două acte contestate s-a desfășurat la un moment ulterior încetării contractului de finanțare, prin ajungerea sa la termen.

În aceste condiții, cum raporturile contractuale dintre părți erau finalizate la momentul demarării controlului, organele de control ale pârâtei nu mai aveau drept atribuții verificarea modalității de îndeplinire a obligațiilor contractuale ale reclamantei, constatările sale trebuind a fi limitate la aprecierea asupra încetării raporturilor contractuale prin ajungerea la termen a contractului. Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, pârâta avea obligația de a demara activitatea de control la momentul luării la cunoștință a faptului intrării reclamantei în procedura de insolvență, prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011 constituind o derogare de la cele ale art. 36 din Legea nr. 85/2006, ce instituie suspendarea acțiunilor judiciare și extrajudiciare promovate împotriva unui debitor aflat în procedura de insolvență.

Cu toate acestea, aplicarea sancțiunii constând în declararea ca neeligibil a proiectului cofinanțat, nu putea fi dispusă decât în raport de un contract în derulare, iar nu de un contract finalizat prin ajungerea sa la termen. Față de aceste constatări, instanța apreciază că legalitatea actelor administrative contestate este afectată prin faptul exercitării unor atribuții de control și aplicării unor sancțiuni la un moment la care raporturile contractuale dintre părți erau finalizate, susținerile reclamantei în acest sens fiind întemeiate. Chiar și în măsura în care, considerându-se că starea de insolvență a intervenit într-un moment în care perioada de valabilitate a contractului de finanțare nu expirase, instanța apreciază că deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei, beneficiare a unei finanțări nerambursabile, nu constituie, în sine, o neregulă, în sensul art. 36 și art. 2 din O.U.G.

nr. 66/2011 și clauzelor contractuale din cuprinsul contractului de finanțare. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, constituie neregulă orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului, și prin care s-a prejudiciat sau se poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit. În cuprinsul contractului de finanțare încheiat între părți, neregularitatea este definită la art. 17 din Prevederile generale, ca nerespectarea prevederilor contractului de finanțare, rezultată dintr-o acțiune sau omisiune de către beneficiar, care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca efect prejudicierea Comunității Europene și a României.

Conform acelorași prevederi contractuale, neeligibilitatea proiectului intervine, potrivit art. 14 din Prevederile generale, în momentul intervenirii unei modificări substanțiale pe perioada de valabilitate a contractului, modificări substanțiale fiind acelea care afectează natura și condițiile de implementare ale contractului. În cuprinsul contractului de finanțare, deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva beneficiarului finanțării nu este prevăzută expres ca și constituind o neregularitate și o cauză pentru pierderea eligibilității proiectului finanțat. În aceste condiții, instanța apreciază că simpla deschidere a procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei reclamante nu constituie, în sine, o neregularitate în sensul contractului de finanțare și nici o neregulă în sensul O.U.G.

nr. 66/2011, care să determine, implicit, neeligibilitatea proiectului său propus spre finanțare și obligația pentru aceasta de a restitui întreaga finanțare primită în anul 2006. În acest sens, instanța precizează faptul că Legea nr. 85/2006 reglementează două tipuri de proceduri de insolvență diferite. Astfel, procedura generală de insolvență permite debitorului ca pe parcursul unei perioade de observație să încerce o redresare economică prin care să reușească o acoperire a pasivului ce a determinat intrarea sa în insolvență, cu păstrarea patrimoniului său și a activității comerciale derulate în vederea obținerii unor surse de venit, în timp ce procedura simplificată de insolvență echivalează cu demararea procedurilor de lichidare și valorificare a patrimoniului său.

Prin urmare, solicitând deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva sa și exprimându-și intenția de reorganizare, reclamanta a urmărit tocmai obținerea unei posibilități de redresare a activității sale, iar nu o lichidare a patrimoniului său. De altfel, față de momentul în care se află procedura generală de insolvență deschisă împotriva sa, obiectivul avut în vedere de acestea este tocmai acela al identificării concrete a tuturor obligațiilor sale și al stabilirii unui plan de reorganizare în vederea satisfacerii integrale a creanțelor creditorilor săi.

În aceste condiții, atât timp cât activitatea debitorului nu a suferit nicio modificare, dreptul său de administrare nefiind ridicat, iar raporturile comerciale în derulare continuându-se, instanța consideră că nici natura și nici condițiile de implementare a contractului nu au suferit modificări substanțiale care să afecteze eligibilitatea proiectului propus spre finanțare, aceasta, cu atât mai mult cu cât, deschiderea procedurii de insolvență a avut loc cu doar câteva zile anterior încetării termenului contractului. Sunt, din acest motiv, întemeiate susținerile reclamantei privitoare la faptul că deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva sa nu constituie o "neregulă", în sensul avut în vedere prin O.U.G.

nr. 66/2011, neregulă care să atragă aplicarea implicită a sancțiunii restituirii integrale a finanțării primite. Un argument în plus este și acela că modalitatea de implementare efectivă a contractului a fost anterior supusă unui control din partea organelor pârâtei, nefiind constatate nereguli, unitatea de industrializare a cărnii - secția produse tradiționale Craiova, modernizată ca urmare a finanțării astfel obținute, fiind în activitate, menținerea stării sale de funcționalitate constituind un element important pentru asigurarea unor premise concrete pentru reorganizarea reclamantei.

În ceea ce privește susținerile pârâtei privind nerespectarea de către reclamanta beneficiară a condițiilor de eligibilitate îndeplinite la momentul obținerii finanțării, instanța apreciază că un simplu control documentar, precum cel derulat de către pârâtă, nu putea duce la concluzia lipsei de viabilitate economico-financiară a proiectului, atât timp cât acesta, a fost implementat și rezultatele sale sunt vizibile prin prisma funcționării secției modernizate prin finanțarea astfel obținută, dar nici la aceea a înregistrării de pierderi financiare sau datorii restante la bugetul de stat, impunându-se a se sublinia, din nou, că simpla deschidere a procedurii generale de insolvență față de un debitor, la cererea acestuia, nu arată o neviabilitate economică a acestuia, ci poate să denote chiar o prevedere și o intenție de menținere a viabilității economice, eventual scăzute, a acestuia.

În consecință, un control asupra derulării contractului de finanțare și eligibilității cheltuielilor generate de acesta nu mai putea fi realizat ulterior împlinirii duratei acestuia iar neregulile în derularea contractului reținute de către pârâtă nu se încadrează în dispozițiile art. 2 și art. 36 din O.U.G. nr. 66/2011, raportate la cele ale contractului de finanțare încheiat între părți. Se apreciază astfel că emiterea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 26 aprilie 2012 și a Deciziei nr. D1 din 21 iunie 2012, emisă în soluționarea contestației reclamantei, s-au făcut cu nerespectarea prevederilor legale sus-menționate, impunându-se anularea acestora.

Cum reclamanta nu a făcut dovada existenței unor acte subsecvente emise în aplicarea celor două acte administrative contestate, urmează să se admită în parte contestația și să se anuleze Decizia nr. D1 din 21 iunie 2012 a A.P.D.R.P. și Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 26 aprilie 2012 privind proiectul C1 din 19 iulie 2006, și să se respingă capătul de cerere având ca obiect anularea actelor subsecvente. 2. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței civile nr. 177 din 17 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, în termen legal, pârâta A.P.D.R.P., în prezent, reorganizată în temeiul O.U.G.

nr. 41/2014, sub denumirea A.F.I.R., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recursul declarat de pârâtă s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., în temeiul cărora s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate, pentru următoarele motive: 1. În mod greșit instanța de fond a considerat că "aplicarea sancțiunii constând în declararea ca neeligibil a proiectului cofinanțat nu putea fi dispusă decât în raport de un contract în derulare, iar nu de un contract finalizat prin ajungerea sa la termen". Recurenta a susținut că intrarea în insolvență a reclamantei a avut loc în data de 11 ianuarie 2012, în perioada de valabilitate a Contractului de finanțare nr. C1 din 19 iulie 2006, care expiră la data de 25 ianuarie 2012. A arătat că prima instanță a făcut confuzie între data închiderii perioadei de monitorizare a contractului și data închiderii programului.

Astfel, data închiderii programului SAPARD este 25 iulie 2011, data aprobării la Bruxelles a Deciziei de punere în aplicare nr. 463/2011, prin care s-a aprobat închiderea conturilor agențiilor SAPARD situate pe teritoriul României, dispoziții care se completează cu dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011.

Perioada de monitorizare de 5 ani începe a se calcula de la data de 1 ianuarie 2012, iar contractul de finanțare era în perioada de monitorizare întrucât sentința de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei a fost pronunțată de Tribunalul Dolj, la data de 11 ianuarie 2012. 2. În mod greșit instanța de fond a considerat că "deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei, beneficiare a unei finanțări nerambursabile, nu constituie în sine o neregulă". Recurenta a învederat că deschiderea procedurii simplificate de insolvență a beneficiarului de fonduri nerambursabile reprezintă o neregulă, care s-a constituit la momentul pronunțării de către Tribunalul Dolj, în speță, fiind îndeplinit criteriul de declarare ca neeligibil a proiectului.

Culpa nerespectării Criteriului General de Eligibilitate E.G. 11 (conform cererii de finanțare, în care este prevăzut expres faptul că beneficiarul nu trebuie să înregistreze pierderi financiare și datorii restante la bugetul de stat și bugetele locale), revine în integralitate beneficiarului, debitorul consimțind în acest sens prin semnarea contractului de finanțare și a actelor adiționale încheiate, potrivit cărora "beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului." Recurenta a susținut că în vederea obținerii finanțării nerambursabile comunitare alocate prin programul SAPARD, respectiv, în vederea semnării contractului de finanțare, beneficiarul SC O.P.

SRL a declarat pe proprie răspundere că nu este supus procedurilor de reorganizare judiciară sau de declarare a stării de insolvență în formă generală sau simplificată. Proiectul asumat a fost declarat eligibil și selectat în detrimentul altor solicitanți, în baza studiului de fezabilitate din cadrul planului de afaceri pe care debitorul l-a depus la dosarul de selecție. Potrivit declarațiilor atașate cererii de finanțare, debitorul s-a angajat să desfășoare proiectul pe proprie răspundere, cu maximum de profesionalism, eficiență și vigilență, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat, conform art. 1 alin. (6) din Anexa I - Prevederi Generale la contract, iar începerea procedurii de faliment a debitorului contravine condițiilor care au stat la baza finanțării, nemaifiind îndeplinite criteriile de eligibilitate prevăzute în contractul dintre părți.

Recurenta a afirmat că este obligată să procedeze la recuperarea sumelor acordate beneficiarilor care nu respectă criteriile de eligibilitate asumate, față de dispozițiile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011. A menționat că în conformitate cu prevederile contractului de finanțare și anexele la acesta, beneficiarul este singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului, beneficiarul având cunoștință despre aplicarea legislației în materia acordării fondurilor europene nerambursabile încă de la momentul întocmirii cererii de finanțare, prin ghidul informativ privind programul SAPARD aferent măsurii 3.1 - ghid pus la dispoziția potențialilor beneficiari în momentul lansării programului SAPARD.

Recuperarea prejudiciului produs din culpa intimatei este obligatorie pentru derularea Programului SAPARD în condițiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta și ratificate de Guvernul României, precum și pentru o judicioasă și legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Între pârâta A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă și reclamanta SC O.P.

SRL, în calitate de beneficiar, la data de 19 iulie 2006, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C1, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil în cuantum de 1.242.562 RON, pentru realizarea proiectului intitulat "Modernizare și extindere unitate de industrializare a cărnii - secție produse tradiționale - Craiova, județul Dolj", valoarea eligibilă a investiției fiind de 2.485.124 RON. Conform prevederilor art. 2 (2) din Contractul de finanțare, durata de valabilitate a acestuia cuprinde perioada de execuție a proiectului, la care se adaugă 5 ani de la data ultimei plăți făcută de autoritatea contractantă.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că suma finală decontată de pârâtă a fost de 1.231.137 RON finanțare nerambursabilă, în cadrul a patru tranșe de plată, ultima plată fiind efectuată la data de 25 ianuarie 2007. Prin Încheierea pronunțată la data de 11 ianuarie 2012 în Dosarul nr. 182/63/2012 al Tribunalului Dolj, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei SC O.P. SRL. Intrarea în insolvență a reclamantei a avut loc în perioada de valabilitate a contractului de finanțare, care potrivit dispozițiilor art. 2 (2) din contract, expiră la data de 25 ianuarie 2012. În baza prevederilor contractuale și a dispozițiilor Legii nr. 316/2001 și ale O.U.G.

nr. 66/2011, care reprezintă cadrul normativ intern ce reglementează activitatea de implementare a Programului SAPARD, eligibilitatea cheltuielilor este supusă verificărilor pe tot parcursul duratei de valabilitate a contractului de finanțare, care include și perioada de monitorizare a contractului, în cadrul căreia, în urma controalelor obligatorii prevăzute a se efectua asupra modului de utilizare a finanțării nerambursabile, se poate dispune, în baza neregulilor constatate, restituirea sumelor avansate și aplicarea de penalități. Potrivit dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011, dreptul de a stabili creanța bugetară se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor datei de închidere a programului, care este 25 iulie 2011, potrivit Deciziei de punere în aplicare 2011/463/UE a Comisiei Europene, prin care s-a aprobat închiderea conturilor României pentru cheltuielile finanțate în cadrul Programului SAPARD.

Prin urmare, având în vedere că data închiderii perioadei de monitorizare a contractului este reprezentată de data închiderii Programului SAPARD și începe a se calcula de la 1 ianuarie 2012, se constată că, în cauză, deschiderea procedurii de insolvență a reclamantei a intervenit în perioada de monitorizare a Contractului de finanțare nr. C1. Susținerea recurentei-pârâte conform căreia, deschiderea procedurii simplificate de insolvență a societății reclamante reprezintă o "neregulă", în sensul prevăzut de dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, este întemeiată. Conform prevederilor art. 36 din O.U.G.

nr. 66/2011, pârâta, în calitate de autoritate cu competență în gestionarea fondurilor europene, era obligată să demareze activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru sumele acordate în cadrul contractului de finanțare, în termen de 15 zile de la data luării la cunoștință a Încheierii din 11 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 182/63/2012, prin care s-a dispus deschiderea procedurii de insolvență a reclamantei. Dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 conțin norme de procedură și sunt de imediată aplicare, derogând în mod expres de la prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006, ceea ce implică înlăturarea oricărui efect suspensiv incident în temeiul acestei legi asupra activității de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, în condițiile prevăzute de ordonanța de urgență menționată.

Conform prevederilor art. 3 (1) din Anexa I la Contractul de finanțare, "Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și selecție înscrise în cererea de finanțare. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de A.P.D.R.P. - Program SAPARD, beneficiarul se obligă să nu modifice substanțial proiectul conform art. 14 (2) al prezentului contract." Art. 14 (2) din Contractul cadru prevede că "Proiectul rămâne eligibil pentru cofinanțarea Uniunii Europene numai dacă nu suferă o modificare substanțială, pe perioada de valabilitate a contractului", modificările substanțiale la un proiect fiind și acelea care "afectează natura și condițiile de implementare". Potrivit criteriului de eligibilitate E.G.

4 înscris în cererea de finanțare, beneficiarul trebuie să demonstreze că își poate plăti obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a activității sale economice și că generează un venit semnificativ. De asemenea, criteriul de eligibilitate E.G. 11 prevede că beneficiarul nu trebuie să aibă pierderi financiare sau datorii restante față de bugetul de stat sau față de bugetul asigurărilor sociale (altele decât împrumuturile bancare pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații emise de administrațiile financiare. În considerentele Încheierii din 11 ianuarie 2012, pronunțate de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 182/63/2012, s-a reținut că debitoarea SC O.P.

SRL nu mai înregistrează activități și încasări curente la un nivel care să asigure desfășurarea activității în condiții normale, fiind în imposibilitatea de a plăti, la scadență, datoriile către bugetul de stat și către furnizori. În condițiile arătate, Înalta Curte apreciază că situația financiară precară a reclamantei, concretizată în lipsa unui venit semnificativ din activitatea desfășurată și a disponibilului bănesc pentru achitarea datoriilor către bugetul de stat și furnizori, afectează natura și condițiile de implementare ale proiectului propus spre finanțare, în sensul art. 14 (2) din contract, constituind o nerespectare a criteriilor de eligibilitate enunțate anterior. Cerința respectării criteriilor de eligibilitate pe toată durata de valabilitate a contractului de finanțare este prevăzută de art. 3 (1) din Anexa I la contract și a fost cunoscută de către reclamantă de la data depunerii cererii de finanțare.

În consecință, intrarea societății reclamante sub incidența Legii nr. 85/2006, conduce la încălcarea prevederilor contractuale și reprezintă o neregulă în derularea contractului de finanțare, în sensul prevăzut de art. 17 (1) din Anexa I la contract și art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, care atrage aplicarea sancțiunii restituirii integrale a ajutorului financiar primit. Cum în cauză reclamanta nu a respectat obligațiile asumate prin semnarea contractului de finanțare, în temeiul art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică pârâtă a declanșat procedura de constatare a neregulilor și de recuperare a sumelor plătite necuvenit din fondurile europene, procedând, în mod legal, la emiterea Procesului verbal de constatare nr. P2 din 26 aprilie 2012 și a Deciziei nr. D1 din 21 iunie 2012, prin care s-a soluționat contestația formulată de societate împotriva procesului-verbal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de pârâta A.F.I.R. și modificarea, în parte, a sentinței atacate, în sensul respingerii în integralitate a acțiunii formulate de reclamanta SC O.P. SRL, reprezentată prin administrator judiciar A.M.T.S.I. SPRL, ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta A.F.I.R. împotriva Sentinței civile nr. 177 din 17 aprilie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că respinge în integralitate cererea formulată de reclamanta SC O.P. SRL, prin administrator judiciar A.M.T.S.I. SPRL, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2014. Procesat de GGC - MI