ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1135/2014

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.

Procedura în fața primei instanțe

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, sub nr. 11451/2/2009 din 04 decembrie 2009,

reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a

solicitat să se constatate existența calității de colaborator al Securității în

ceea ce îl privește pe pârâtul M.F.

2.

Hotărârea instanței de fond

Prin

Sentința civilă nr. 3244 din 16 mai 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei de interes, a

admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul M.F. și a constatat

calitatea pârâtului M.F. de colaborator al Securității.

Pentru

a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, în cauza de față,

CNSAS s-a sesizat cu privire la verificarea calității de colaborator al

Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul M.F., în urma cererii formulate

de publicația G.S.E. la data de 02 noiembrie 2006, dată la care pârâtul avea

calitatea de consilier local al comunei S., județul Ialomița, astfel că

demararea procedurii de verificare a pârâtului este legală.

Fiind

îndeplinite condițiile prev. de O.U.G. nr. 24/2008 în care CNSAS se poate

sesiza pentru verificarea calității pârâtului de colaborator al Securității,

Curtea a reținut că reclamantul are interes în soluționarea acțiunii de față,

fiind fără relevanță că pe parcursul procesului a încetat calitatea pârâtului

care a dus la declanșarea procedurii de verificare.

Față

de cele arătate mai sus, Curtea a respins excepția lipsei de interes invocată

de pârât, ca neîntemeiată.

Cu

privire la fondul cauzei, Curtea a apreciat că aspectele semnalate organelor de

securitate de către pârât în notele informative de mai sus, legate de intenția

unei persoane de a emigra și de corespondența unei alte persoane cu cetățeni

străini, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, fiind

astfel îndeplinită prima dintre cele două condiții prev. de art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008.

De

asemenea, este îndeplinită și cea de-a doua condiție prev. de textul de mai

sus, întrucât furnizarea informațiilor respective a vizat îngrădirea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, și anume îngrădirea

dreptului la viață privată prev. de art. 17 din Pactul Internațional privind

Drepturile Civile și Politice.

3.

Calea de atac exercitată

Împotriva

acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pârâtul M.F.

a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

C. proc. civ.

În

motivarea căii de atac, recurentul susține, în esență, următoarele aspecte:

În

ce privește excepția lipsei de interes, recurentul precizează că interesul

cererii a fost justificat de reclamant pe calitatea pe care o avea, aceea de

consilier local în Consiliul local comunei S., însă în prezent nu mai are

această calitate, ca urmare a demisiei sale, astfel cum rezultă din adresa nr.

28 din 31 martie 2010, emisă de Partidul Democrat Liberal și înregistrată la

Consiliul Local S. sub nr. 671 din 01 aprilie 2010.

Având

în vedere această situație, întrucât una dintre condițiile interesului este să

fie actual, recurentul consideră că prezenta cerere este lipsită de interes,

nemaifiind îndeplinită această condiție.

Cu

privire la fondul cauzei, recurentul susține că, pentru a se retine calitatea

de colaborator al securității, este esențial sa se constate nu doar dacă a

existat un angajament și note informative, ci și dacă acel angajament a fost

dat în cunoștința de cauza, dacă asumarea obligațiilor cuprinse în angajament

putea fi făcuta de persoana respectiva în mod voit și conștient, dacă avea

capacitatea de folosință și de exercițiu cerute de lege pentru a dispune în

sensul celor cuprinse în angajament.

Recurentul

a solicitat instanței sa aibă în vedere ca la data semnării angajamentului

(februarie 1975) era minor, având vârsta de 16 ani, precum și faptul ca toate

notele informative pe care a fost obligat sa le dea datează dinainte de a

împlini vârsta de 18 ani.

De

asemenea, a solicitat a se avea în vedere și faptul că informațiile obținute de

la acesta de către organele securității despre colegii săi se datorează unor

împrejurări cărora el însuși le-a căzut victimă, fiind minor, lipsit de

informații despre activitatea reală a Securității și extrem de credul, ca

majoritatea adolescenților generației sale, mai ales a celor veniți de la țară.

Recurentul

precizează că angajamentul a fost dat după dictare și cu interzicerea de a

vorbi, de a se sfătui cu familia despre aceasta; sub garanția școlii în care

era elev și a profesorilor săi, ceea ce excludea îndoiala în privința a ceea ce

avea să urmeze și, fiind minor, neasistat de părinți și autoritatea tutelară, punându-i-se

în vede interdicția de a discuta "chiar cu rudele cele mai

apropiate".

Pentru

toate aceste motive, recurentul-pârât solicită admiterea recursului,

modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii excepției lipsei de

interes și respingerii cererii reclamantului ca lipsita de interes, iar în

subsidiar, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii reclamantului ca

neîntemeiata.

4.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând

cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate de

recurent, precum și de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art.

304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat

pentru considerentele expuse în continuare.

4.1.

Excepția lipsei de interes invocată în fața primei instanțe a făcut obiectul

unei analize atente din partea judecătorului fondului, care a respins-o

motivat, așa cum s-a arătat în expunerea rezumativă a soluției supuse

controlului judiciar.

Astfel,

în cuprinsul O.U.G. nr. 24/2008 sunt prevăzute condițiile în care Consiliul

Național al Securității se poate sesiza pentru a verifica dacă o persoană are

calitatea de colaborator al Securității și de a solicita instanței constatarea

acestei calități.

Din

coroborarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) teza a II-a și art. 3 lit. g) din

O.U.G. nr. 24/2004 rezultă că reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității se poate sesiza din oficiu pentru verificarea calității

de colaborator al Securității a persoanelor care au candidat, au fost alese sau

numite în demnitățile sau funcțiile enumerate, printre care și funcția de

consilier local.

În

cauza de față, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-a

sesizat cu privire la verificarea calității de colaborator al Securității în

ceea ce îl privește pe pârâtul M.F., în urma cererii formulate de publicația

G.S.E. la data de 02 noiembrie 2006, dată la care pârâtul avea calitatea de

consilier local al comunei S., județul Ialomița, astfel că demararea procedurii

de verificare a pârâtului este legală.

4.2.

Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte reține că obiectul acțiunii promovate

la instanța de contencios administrativ îl constituie constatarea calității de

colaborator al Securității a pârâtului M.F..

Prin

urmare, formularea unei astfel de cereri cade sub incidența dispozițiilor

O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității.

Stabilirea

calității de colaborator al Securității nu se face de plano, ca urmare a

constatării faptului semnării unui angajament sau a furnizării unor informații,

ci prin verificarea concomitentă a întrunirii condiției legale relative la

îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, or cu referire

la documentele propuse cu titlu probatoriu în vederea constatării calității de

colaborator al Securității în persoana pârâtului.

Instanța

de fond a reținut corect situația de fapt în raport de materialul probator

administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată în funcție de

situația faptică.

Potrivit

art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008, după cum s-a reținut și de către

prima instanță, prin colaborator al Securității se înțelege persoana care a

furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum și note și rapoarte

scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se

denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist

și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Rezultă

așadar că în sensul dorit de legiuitor faptul colaborării cu Securitatea

implică întrunirea a trei condiții legale referitoare la:

-

acțiunile persoanei în cauză: furnizarea de informații sub orice formă;

-

conținutul informațiilor: referitoare la activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist;

-

scopul acestor informații: să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În

raport de dovezile depuse la dosar de către reclamantul intimat CNSAS, Înalta

Curte apreciază că, în mod legal și temeinic, prin sentința recurată a fost

admisă acțiunea și s-a constatat că pârâtul recurent are calitatea de

colaborator al securității, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

fiind realizată o pertinentă și convingătoare analiză a fiecăreia dintre condițiile

ce se cer a fi întrunite cumulativ, potrivit acestui text legal.

Rezultă

cu puterea evidenței, constată și Înalta Curte, că informațiile furnizate de

pârât organelor de securitate se referă la atitudini potrivnice regimului

comunist ale persoanelor vizate în delațiunile sale.

Astfel,

în cuprinsul notelor de la filele nr. 38 și nr. 43, pârâtul aduce la cunoștința

organelor de securitate că H.S., elev al Liceului Economic, intenționează ca

după terminarea liceului să-și cumpere mașină și împreună cu familia să plece

în Iugoslavia ca turiști și să nu se mai întoarcă în țară.

În

cealaltă notă, pârâtul relatează despre D.L., elevă a liceului nr. 1 Călărași,

cazată la internatul liceului, că poartă corespondență cu un arab și are o

fotografie color în care apare alături de individ. De asemenea, relatează că a

aflat de la un alt elev că D.L. corespondează și cu un cetățean francez.

Așadar,

în mod evident, conținutul notelor informative depuse, în sensul art. 2 lit. b)

din O.U.G. nr. 24/2008, au fost apte să provoace îngrădirea dreptului la viață

privată, consacrat de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile

Civile și Politice, cum în mod întemeiat a reținut și prima instanță.

În

mod corect a reținut judecătorul fondului și împrejurarea că, în cauză, nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 9 din Decretul 31/1954 privind capacitatea

minorului de a încheia acte juridice, ci dispozițiile speciale ale O.U.G. nr.

34/2008, care prevăd expres în art. 2 lit. b) că "persoanele care, la data

colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de

prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe". Per a

contrario, persoanele care împliniseră 16 ani sunt avute în vedere de aceste

dispoziții legale, astfel că se poate constata calitatea lor de colaborator al

Securității.

Față

de toate argumentele mai sus înfățișate, ce demonstrează netemeinicia

criticilor recurentului, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., va respinge ca nefondat recursul de față, cu consecința menținerii

hotărârii pronunțate de instanța de fond, cu justa aplicare a prevederilor

O.U.G. nr. 24/2008.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de M.F. împotriva Sentinței civile nr. 3244 din 16 mai 2012 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 6 martie 2014.

Procesat

de GGC - GV