ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 148/PI/2014 din 13 noiembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către condamnatul revizuent Ș.C.A., împotriva Sentinței penale nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. condamnatul revizuent a fost obligat la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că Ș.C.A. a solicitat revizuirea Sentinței penale nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011, întrucât între acesta și părțile vătămate a intervenit împăcarea ca urmare a îndeplinirii obligațiilor, dar din motive necunoscute acest aspect nu a fost adus la cunoștința instanței.

Cererea de revizuire nu a fost motivată în drept, dar în ședința din data de 13 noiembrie 2014 apărătorul ales al condamnatului a arătat faptul că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că prin Sentința penală nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011, în baza articolului 305 lit. c) C. pen., cu referire la articolul 63 alin. (3) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului Ș.C.A., la o pedeapsă de 10.000 RON amendă penală, atrăgându-se totodată acestuia atenția asupra dispozițiilor articolului 63 C. pen.

Recursul formulat de către inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins ca tardiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia penală nr. 843 din 21 martie 2012.

Examinând cererea de revizuire prin raportare la dispozițiile legale instanța a constatat că împrejurarea invocată de către revizuent, respectiv existența unui caz de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părților nu se încadrează în niciunul din cazurile expres și limitative prevăzute de art. 453 C. proc. pen., ci ar fi putut constitui temei pentru formularea unei contestații în anulare.

Totodată, Curtea a reținut că în cadrul judecării procesului ce a avut obiect săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, instanța a dispus amânarea soluționării în vederea împăcării părților, fapt care însă nu s-a realizat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel solicitând revizuirea Sentința penală nr. 128/PI din data de 14 noiembrie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în Dosar nr. 372/35/2011.

Examinând apelul prin prisma dispozițiilor legale Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Inadmisibilitatea ca sancțiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude.

În materia apelului inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situații și anume, când apelul nu este obiectiv încuviințat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum și atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.

Conform dispozițiilor art. 459 alin. (5) C. proc. pen. instanța dispune prin sentință respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă atunci când nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la alin. (3), respectiv cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455; cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) și (3); au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea; persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. (4).

Art. 459 alin. (7) C. proc. pen. încheierea prin care este admisă în principiu cererea de revizuire este definitivă. Sentința prin care este respinsă cererea de revizuire după analiza admisibilității în principiu, este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

Art. 463 C. proc. pen. stabilește că sentința prin care instanța se pronunță asupra cererii de revizuire, după rejudecarea cauzei, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

Din economia textelor de lege anterior menționate rezultă clar intenția legiuitorului de a supune controlului judiciar numai hotărârile prin care se rejudecă fondul cauzei ca urmare a admiterii în principiu a cererii de revizuire.

Or, faza admiterii în principiu, este o judecată de ordin procesual privind regularitatea și seriozitatea cererii de revizuire, pentru a se stabili dacă cele sesizate pot fi supuse unui control judecătoresc în fața instanței competente să le analizeze în fond.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Se constată, așadar, că revizuentul a formulat cerere de apel împotriva unei hotărâri nesusceptibile de reformare prin promovarea acestei căi ordinare de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuent și-l va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul Ș.C.A. împotriva Sentinței penale nr. 148/PI/2014 din 13 noiembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2015.