ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 114/2015

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei, constată următoarele: Prin Decizia nr. 732/R din 27 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins recursul declarat de recurentul-reclamant C.V. împotriva Sentinței civile nr. 2075/F din 17 septembrie 2012, pronunțate de Tribunalul Ialomița, secția Civilă în Dosarul nr. 3030/98/2012, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ialomița, ca nefondat. În motivarea soluției, Curtea a reținut că reclamantului i-au fost recalculate drepturile de pensie în temeiul O.U.G.

nr. 4/2005, cu utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani, prevăzut de art. 14 din Legea nr. 3/1977, stabilit prin Sentința civilă nr. 969 din 6 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița. Potrivit art. II din O.U.G.

nr. 100/2008 "- Beneficiază de un număr suplimentar de 0,50 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,04166 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa I de muncă, precum și de 0,25 puncte pentru fiecare an de spor, respectiv 0,02083 puncte pentru fiecare lună de spor, acordat pentru vechimea realizată în activitatea desfășurată în grupa II de muncă, următoarele categorii de persoane: a) ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu completările ulterioare, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special". Deși în textul enunțat anterior se folosește expresia " act normativ cu caracter special", sensul acestei reglementări a fost de a înlătura de la aplicarea O.U.G.

nr. 100/2008 pensionarii în cazul cărora la calcularea punctajului mediu anual s-au utilizat stagii de cotizare speciale, derogatorii de la dreptul comun, așa cum fost cazul reclamantului care a beneficiat de stagiul de cotizare prevăzut pentru cei care au desfășurat activitate în grupa I și II de muncă de legea 3/1977, lege care stabilea cu caracter general un stagiu de 30 de ani pentru bărbați.

Aceleași sunt considerentele în ceea ce privește punctajul prevăzut de art. 169 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 potrivit căruia: (1) Pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează: a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă; b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă." Însă alin. (2) al aceluiași text prevede că: " (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația în care, la recalcularea pensiilor în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special." În speță, la determinarea punctajului mediu anual în conformitate cu O.U.G.

nr. 4/2005 s-a utilizat vechimea în muncă prevăzută de Legea nr. 3/1977 pentru munca realizată în grupa I, stagiu mai mic decât cel prevăzut de același act normativ cu caracter general, de 30 de ani, astfel că reclamantul nu este îndreptățit la majorarea prevăzută de O.U.G. nr. 100/2008 și art. 169 din Legea nr. 263/2010. Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire C.V. invocând dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. În susținerea cererii revizuentul arată că prin Decizia nr. 723/3/2013 a fost respins recursul ca nefondat împotriva Sentinței nr. 2075/F/2012 pronunțată de Tribunalul Ialomița în Dosarul nr. 3030/98/2012 în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Ialomița.

Revizuentul consideră soluția nelegală față de dispozițiile art. 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului având în vedere că persoane lucrând în condiții identice au primit sentințe favorabile pronunțate de către aceeași instanță. în acest sens revizuentul exemplifică prin Decizia nr. 1732/R din 10 septembrie 2013 dată în Dosar nr. 3394/98/2012 și Decizia nr. 710/R/2013 dată în Dosar nr. 3033/98/2012. Cererea a fost înregistrată la data de 17 februarie 2014. Înalta Curte, în temeiul art. 324 (1) C. proc. civ. raportat la art. 322 (7) C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate tardivitatea exercițiului acestei căi extraordinare de atac și a reținut: Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile enumerate la pct. 1 - 9. În speță cererea a fost întemeiată pe pct. 7 care vizează situația când există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. În conformitate cu dispozițiile art. 324 (1) C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se socotește, în cazul în care hotărârile potrivnice sunt date de instanța de recurs, de la data pronunțării ultimei hotărâri. În raport de data formulării cererii de revizuire, respectiv 17 februarie 2014 și aceea a pronunțării deciziei, adică 27 martie 2013, rezultă că termenul de o lună prevăzut de art. 324 C. proc.

civ. este depășit, considerente pentru care cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul C.V. împotriva Deciziei nr. 732/R din 27 martie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale, ca tardiv formulată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi, 20 ianuarie 2015. Procesat de GGC - NN