ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6858/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6858/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții B.S.F., C.I.C., C.G., C.I., C.A.S., D.G.A., D.A.A., I.C.N., O.I.F., P.D., P.N.D., P.D.V., R.E., S.S. și Z.I. au chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române solicitând: - anularea Ordinelor de trecere în rezervă emise de pârât; - repunerea în situația anterioară, în sensul reîncadrării pe funcțiile avute ; - obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale cuvenite, calculate de la data trecerii în rezervă și până la reîncadrarea efectivă, și; - obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 lei pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune morale. În motivarea acțiunii, reclamanții arată că nu au fost respectate cerințele legale impuse de legiuitor, respectiv această restructurare/reducere de efective a fost făcută pe fondul inexistenței unui cadru legal - Hotărâre de Guvern. În concluzie, așa zisa restructurare precum și Ordinul de trecere în rezervă sunt nelegale. Au invocat nulitatea absolută a Ordinelor de trecere în rezervă, apreciind că, întrucât dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare se completează cu Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și, implicit, cu Codul muncii, acestea trebuiau motivate. Însă, ordinele contestate nu conțin motivele pentru care au fost trecuți în rezervă. Mai arată reclamanții, în ce privește procedura de încadrare în statele de funcții, că, în baza unei metodologii elaborate, au fost emise criteriile potrivit cărora personalul urma să fie evaluat, criterii care au prevăzut în mod expres modalitatea de evaluare. Însă, deși evaluarea trebuia să răspundă cerințelor impuse prin norme, în realitate acestea nu au fost respectate în sensul că, pe de o parte, comisia constituită în acest scop nu a făcut o aplicare unitară a acestora, iar, pe de altă parte, nu au fost aplicate în aceleași condiții pentru întregul personal. Precizează reclamanții că ordinele de trecere în rezervă sunt întemeiate pe dispozițiile art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, însă, raportat la acest temei de drept, este vorba despre o restructurare a unităților prin reducere de efective, restructurare care este nelegală. Astfel, concluzionează reclamanții, atât procedurile stabilite și executate în vederea încadrării pe noile funcții, precum și ordinele de trecere în rezervă, sunt nelegale.
Apărările pârâților și procedura derulată în fața instanței de fond Pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale și excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, pe fond solicitând respingerea acțiunii ca nefondată. Excepția necompetenței materiale a fost respinsă în ședința publică din 22 martie 2012, ședință când pârâtul a precizat că nu mai susține excepția neîndeplinirii procedurii prealabile. Cu privire la nelegalitatea restructurării, pârâtul arată că în cauză au fost respectate dispozițiile legale în vigoare, respectiv art. 12 alin. (2) din O.U.G. 30/2007 raportat la dispozițiile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 416/2007 așa cum a fost modificat prin art. I pct. 3 din H.G. nr. 656/2011 și Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011. Referitor la nulitatea absolută a ordinelor de trecere în rezervă, apreciază pârâtul că ordinele de trecere în rezervă nu îndeplinesc condițiile unei decizii de concediere, așa cum aceasta este reglementată de Codul muncii, reprezentând un act juridic administrativ întocmit în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, lege specială care deroga de la dispozițiile Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii cu modificările și completările ulterioare. Mai arată pârâtul că regulamentul de desfășurare a examenului de departajare a cadrelor militare a fost adus la cunoștință cadrelor militare aflate în această situație, iar tematica de examinare a fost stabilită din lecțiile de pregătire pe lunile anterioare și a fost transmisă în subunități. Examinările au fost efectuate de comisii pe subunități, pe linii de muncă, și specialități, iar subiectele și baremele au fost stabilite conform Regulamentul de desfășurare a examenului de departajare a cadrelor militare, iar reclamanții nu au reușit să promoveze aceste examene. Astfel, după expirarea celor 3 luni cât au fost la dispoziția unității, în conformitate cu prevederile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, au fost trecuți în rezervă, deoarece nu au fost posibilități de încadrare, nemaifiind funcții libere în alte unități. În legătură cu obligarea la plata daunelor morale, în esență susține pârâtul nu sunt îndeplinite condițiile acordării acestora, deoarece nu s-a făcut dovada existentei prejudiciului moral care consta în lezarea onoarei sau reputației unei persoane sau alte suferințe de ordin psihic.
Hotărârea instanței de fond. Prin Sentința nr. 106 din 29 martie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamanților. A reținut instanța de fond că restructurarea a fost legală, având în vedere că O.U.G. nr. 30/2007 reglementează organizarea și funcționarea M.A.I. Ministrul, pe baza consultării Colegiului ministerului, poate înființa, desființa, disloca și redisloca unități, până la eșalonul brigada, exclusiv, servicii, secții, birouri, compartimente și subunități, în limita posturilor aprobate și a fondurilor bănești alocate. Prin Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 s-au stabilit fondurile alocate M.A.I., ceea ce a determinat emiterea Ordinului Ministrului de reorganizare a unităților din subordine, printre care și Jandarmeria Română, pentru încadrarea în fondurile bănești alocate. În ce privește nulitatea absolută a ordinelor de trecere în rezervă pe aspectul nemotivării acestora, instanța de fond a reținut că reclamanților le sunt incidente dispozițiile Legii nr. 80/1995, care, prin art. 78, arată că numirea în funcție și eliberarea din funcție în unitățile militare se fac, în timp de pace și în timp de război, conform competențelor stabilite prin Ordin al M.A.N., situație ce se regăsește și în cauză. Din analiza ordinelor emise, atât de punere la dispoziția unității cât și de trecere în rezervă, rezultă că acestea sunt motivate pe aspectul reorganizării unității prin reducerea unor posturi din statul de organizare și lipsa posibilităților pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități. A mai reținut instanța, referitor la modalitatea de aplicare a măsurii de restructurare, că regulamentul de desfășurare a examenului, tematica și bibliografia au fost aduse la cunoștința personalului implicat și a reclamanților. Reclamanții nu au făcut dovada că au contestat metodologia de ținere a examenului și, urmare nepromovării examenului, au fost emise ordinele de punere la dispoziția unității pentru o perioadă de 3 luni pentru ca, în lipsa altor posibilități de încadrare, începând cu data de 15 septembrie 2011 să fie trecuți în rezervă.
Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs reclamanții B.S.F., C.I.C., C.G., C.I., C.A.S., D.G.A., D.A.A., I.C.N., O.I.F., P.D., P.N.D., P.D.V., R.E., S.S. și Z.I., solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, în temeiul art. 299 și urm. C. proc. civ. Apreciază recurenții, la un prim motiv de recurs, că instanța de fond, fără să facă o cercetare judecătorească completă și fără să dea eficiență principiului aflării adevărului, a reținut, în mod nelegal, că restructurarea posturilor lor s-a efectuat în conformitate cu actele normative incidente. Astfel, H.G. nr. 416/2007 modificată prin H.G. nr. 656/2011, act normativ ce stabilește structura organizatorică și efectivele M.A.I., se referă la cu totul altă situație legislativă, respectiv la reducerea numărului unităților aparatului central al ministerului, transformarea departamentului Schengen, poziționarea în organigrama ministerului a Direcției Generale Management Operațional în raport cu Centrul Național de Conducere a Acțiunilor de Ordine Publică, prevederea ca structură aflată în subordinea M.A.I. a casei sectoriale de pensii, trecerea în subordinea altei direcții a Centrului Cultural al M.A.I. și nu la aprobarea reducerii posturilor/efectivelor ca urmare a restructurării. Au arătat recurenții că dispozițiile art. 4 din H.G. nr. 416/2007 privind anexele 2 și 3, care se referă la numărul posturilor, nu au fost modificate prin H.G. nr. 656/2011, astfel că se impunea a fi analizate de instanța de fond. La un al doilea motiv de recurs, recurenții invocă nulitatea Ordinului M.A.I. nr. 600/2005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administrației și internelor, secretariatului general și șefilor/comandanților unităților M.A.I., act invocat ca temei legal în ordinele de trecere în rezervă, urmare a nepublicării acestuia în M. Of. Arată recurenții că, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (3) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, Ordinul nr. 600/2005 trebuia publicat în M. Of. al României pentru a intra în vigoare, nefiind un act normativ exceptat de la obligația publicării.
Apărările formulate de intimatul-pârât Intimatul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță. Apreciază intimatul că invocarea inadvertențelor existente între H.G. nr. 416/2007 și H.G. nr. 656/2011 este neîntemeiată, având în vedere succesiunea logică a situației de fapt și de drept a reorganizării instituționale din anul 2011. În ce privește motivul de recurs referitor la nepublicarea în M. Of. a Ordinului M.A.I. nr. 600/2005, arată intimatul-pârât că acest ordin a fost emis după apariția Legii nr. 24/2000, obligativitatea publicării actelor normative emise de conducătorii instituțiilor centrale fiind instituită prin apariția Legii nr. 194/2007, sens în care invocă art. 27 alin. (3) din Anexa 1 la H.G. nr. 555/2001 și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (Decizia 4654/2008 și Decizia nr. 449/2009). II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului 1. Înalta Curte, analizând motivele de recurs, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cu cele ale art. 304 1 C. proc. civ., constată că recursul este nefondat,după cum se va arăta în continuare. Prin Ordinele de trecere în rezervă contestate, emise la 13 septembrie 2011 de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, s-a dispus, cu începere de la data de 15 septembrie 2011, trecerea în rezervă a recurenților-reclamanți B.S.F. (Ordinul nr. 1203 din 13 septembrie 2011), C.I.C. (Ordinul nr. 1190 din 13 septembrie 2011), C.G. (Ordinul nr. 1187 din 13 septembrie 2011), C.I. (Ordinul nr. 1191 din 13 septembrie 2011), C.A.S. (Ordinul nr. 1192 din 13 septembrie 2011), D.G.A. (Ordinul nr. 1194 din 13 septembrie 2011), D.A.A. (Ordinul nr. 1188 din 13 septembrie 2011), I.C.N. (Ordinul nr. 1190 din 13 septembrie 2011), O.I.F. (Ordinul nr. 1204 din 13 septembrie 2011), P.D. (Ordinul nr. 1200 din 13 septembrie 2011), P.N.D. (Ordinul nr. 1183 din 13 septembrie 2011), P.D.V. (Ordinul nr. 1196 din 13 septembrie 2011), R.E. (Ordinul nr. 1198 din 13 septembrie 2011), S.S. (Ordinul nr. 1189 din 13 septembrie 2011) și Z.I. (Ordinul nr. 1186 din 13 septembrie 2011) , cadre militare în cadrul Grupării de Jandarmi „M.B.” din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în urma reorganizării unității și a reducerii unor funcții din statul de organizare, nefiind posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități. Reorganizarea tuturor unităților din Jandarmeria Română s-a efectuat în baza ordinului emis de ministrul administrației și internelor în aplicarea prevederilor Anexei nr. 3 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, prin care au fost diminuate pe anul 2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului M.A.I. Ca urmare a reducerii numărului de posturi, începând cu data de 15 iunie 2011, personalul afectat de reorganizare din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile „M.B.” a fost pus la dispoziția unității în vederea repunerii în funcții a celor care vor promova evaluarea, în limita posturilor aprobate și în ordinea descrescătoare a notelor obținute, sau pentru cei care nu au obținut rezultate la evaluare care să le permită reîncadrarea pe posturile aprobate, până la data trecerii în rezervă a celor care, după cel mult 3 luni, nu mai pot fi repuși în funcții din cauza faptului că nu mai sunt posturi vacante în noul stat de organizare și funcționare al Grupării de Jandarmi Mobilă „M.B.” Ploiești sau în alte unități din cadrul M.A.I. Recurenții-reclamanți nu au reușit să promoveze examenele care au avut loc pentru ocuparea funcțiilor vacante, iar, după expirarea celor 3 luni, cât au fost puși la dispoziția unității, au fost trecuți în rezervă, în conformitate cu dispozițiile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, deoarece nu au existat posibilități de încadrare, nefiind funcții disponibile în alte unități. Printr-o analiză completă a probatoriului administrat în cauză, judecătorul fondului a constatat întemeiat că trecerea în rezervă a recurenților a avut ca temei dispozițiile art. 85 din Legea nr. 80/1995, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare. M.A.I. a stabilit metodologia de aplicare a măsurii restructurării, prin evaluarea personalului, printr-un examen de departajare, iar recurenții-reclamanți nu au făcut dovada contestării metodologiei de ținere a examenului. Înalta Curte reține că H.G. nr. 416/2007, modificată prin H.G. nr. 656/2011, nu a constituit temeiul legal ale ordinelor de trecere în rezervă, astfel că nu prezintă relevanță în analiza cadrului legislativ incident în cauză. În atare situație, se dovedește a fi nefondată critică formulată în recurs privind necercetarea acestor acte de către judecătorul fondului, care nu a fost sesizat cu analiza reglementării respective, în condițiile în care reorganizarea unității și reducerea funcțiilor ocupate de recurenții-reclamanți s-au întemeiat pe dispozițiile O.U.G. nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din M.A.I. pentru anul 2011, după diminuarea pe anul 2011 a fondurilor bănești alocate plății salariului personalului M.A.I. prin Anexa nr. 3 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011. În ce privește critica recurenților, privind nepublicarea Ordinului M.A.I. nr. 600/2005, aceasta nu mai face obiectul analizei instanței de control judiciar, având în vedere solicitarea recurenților din ședința publică de la 23 octombrie 2013 de a se lua act că nu mai susțin acest motiv de recurs. Prin urmare, dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită Curtea de apel reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de B.S.F., C.I.C., C.G., C.I., C.A.S., D.G.A., D.A.A., I.C.N., O.I.F., P.D., P.N.D., P.D.V., R.E., S.S. și Z.I. împotriva Sentinței nr. 106 din 29 martie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.