ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2674/2015

Decizia nr. 2674/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adminstrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București nulitatea măsurii punerii la dispoziție începând cu data de 15 iunie 2011; nulitatea absolută a măsurilor premergătoare trecerii în rezervă, respectiv examinarea orală denumită „interviu” în vederea accesării funcțiilor vacante; nulitatea absolută a ordinului de trecere în rezervă nr. 348215 din 14 septembrie 2011 emis de directorul general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, iar pe cale de consecință repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii Ordinului de trecere în rezervă nr. 348215 din 14 septembrie 2011, atât în ceea ce privește repunerea în funcția deținută anterior, respectiv subofițer operativ principal, dar și drepturilor materiale restante și efective, cuprinzând diferența norma de hrană, norma de echipare, solda de grad și funcție, diferența de solda de 25% reținută pe perioada determinată, care ulterior a fost reținută pe perioada nedeterminată, de la data trecerii în rezervă și până la reîncadrarea efectivă.

Prin sentința nr. 1251 din 05 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, ca neîntemeiată.

La data de 24 mai 2014, reclamantul A. a declarat recurs împotriva sentinței nr. 1251 din 05 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, fără a-și motiva în fapt și în drept demersul procesual.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Regularitatea promovării căii de atac

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată din oficiu, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil și în recurs, potrivit art. 316 coroborat cu art. 298 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c)

C. proc. civ.

, „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Conform dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ., „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”, care se socotește de la comunicarea hotărârii atacate, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte, potrivit alin. (2).

Cu toate că cererea de recurs s-a formulat în termenul legal, aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, recurentul precizâd doar că „motivele de recurs vor fi depuse în termenul legal după comunicarea sentinței”.

Art. 306 C. proc. civ. prevede că:

(1) Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. (2).

(2) Motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, care însă este obligată să le pună în dezbatere părților.”

Recurentul nu și-a motivat demersul procesual în termenul legal imperativ și nici nu a fost în măsură să facă dovada depunerii în termen a motivelor de recurs, deși prin încheierea de ședință de la 03 aprilie 2015 i s-a acordat un termen în acest sens.

Având în vedere că nu sunt motive de ordine publică care pot fi invocate, chiar și în lipsa motivării căii de atac, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nul recursul, în temeiul art. 306 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 1251 din 05 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 iunie 2015.