ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1083/2014
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1083/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, completată
la termenul din 20 martie 2013, reclamantul C.C.C. a solicitat, în
contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor,
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Direcția Generală de Jandarmi a
Municipiului București, constatarea nulității măsurii punerii la dispoziție a
reclamantului începând cu data de 15 mai 2011; constatarea nulității absolute a
măsurilor premergătoare trecerii reclamantului în rezervă; constatarea
nulității absolute a ordinului de trecere în rezervă din 14 septembrie 2011
emis de Directorul General al Direcției de Jandarmi a Municipiului București;
repunerea sa în situația anterioară emiterii ordinului de trecere în rezervă
contestat cu plata drepturilor materiale restante; constatarea nulității
absolute a Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1/654/2011 și
a Ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române din 10 iunie 2011.
Prin sentința civilă
nr. 5485 din 2 octombrie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal, a admis în parte excepția necompetenței sale materiale,
invocată de către pârâți prin întâmpinare; a disjuns soluționarea capetelor de cerere
având ca obiect anularea Ordinului ministrului administrației și internelor nr.
1/654/2011 și a Ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei Române din 10
iunie 2011; a declinat competența de soluționare a cererilor având ca obiect anularea
măsurilor premergătoare trecerii reclamantului în rezervă, anularea ordinului de
trecere în rezervă din 14 septembrie 2011 emis de Directorul General al Direcției
de Jandarmi a Municipiului București și repunerea reclamantului în situația anterioară
emiterii ordinului de trecere în rezervă contestat cu plata drepturilor materiale
restante, în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ
și fiscal.
Curtea de Apel a apreciat,
în esență, că cererile de anulare a actelor emise de autoritățile centrale, respectiv
cea locală, au caracter principal, de sine stătător, nefiind incidente dispozițiile
ce reglementează prorogarea legală de competență.
La rândul său, prin sentința
civilă nr. 6150 din 9 decembrie 2013, Tribunalul București, secția a IX-a contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată
de către această instanță din oficiu, și, în consecință, a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel,
instanța a reținut că cererile referitoare la constatarea nulității ordinului de
punere la dispoziție, a ordinului de trecere în rezervă și a măsurilor anterioare
emiterii ordinului de trecere în rezervă și repunerea în situația anterioară au
caracter accesoriu față de capetele de cerere privind constatarea nulității Ordinului
ministrului adminitrației și internelor nr. 1/654/2011 și a Ordinului Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române din 10 iunie 2011, astfel că, potrivit art. 17 C.
proc. civ. coroborat cu art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare
a acestora revine tot Curții de Apel.
Constatând existența conflictului
negativ de competență, Tribunalul București a decis, în temeiul art. 20 pct. 2,
art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., înaintarea cauzei la Înalta Curte de
Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.
Analizând conflictul negativ
de competență, Curtea va stabili că îi revine Curții de Apel București, secția a
VIII-a contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei în
raport de prevederile art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit
cărora litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile
publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ
și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel, coroborat
cu art. 17 C. proc. civ.
Astfel, din actele dosarului,
rezultă că reclamantul și-a precizat și completat acțiunea solicitând și anularea
unor acte administrative referitoare la reorganizarea unităților din Jandarmeria
Română, emise de Ministerul Administrației și Internelor și respectiv, Inspectoratul
General al Jandarmeriei Române, ambele entități având rang de autorități publice
centrale, anume
Ordinului
ministrului administrației internelor nr. 1/654 din 10 iunie 2011 și a Ordinului
Inspectoratului General al Jandarmeriei Române din 10 iunie 2011.
Așa cum a reținut și Tribunalul
București, între actele administrative sus-menționate, emise de către autoritățile
centrale, și actele administrative individuale emise de către autoritatea administrativă
locală, contestate în principal de către reclamant, există o strânsă legătură, dispozițiile
și măsurile având ca subiect pe reclamant fiind adoptate în aplicarea și ca efect
al ordinelor autorităților centrale.
Însuși reclamantul susține,
în cererea sa completatoare, că motivul trecerii sale în rezervă îl constituie tocmai
dispunerea disponibilizării, la nivelul Ministerului Administrației și Internelor,
a unui număr important de persoane, și critică legalitatea și oportunitatea acestei
disponibilizări și ordinele adoptate în consecință de către autoritățile administrative
centrale.
Din acest motiv, reținându-se
caracterul accesoriu al capetelor de cerere privind
constatarea nulității
ordinului de punere la dispoziție, a ordinului de trecere în rezervă și a măsurilor
anterioare emiterii ordinului de trecere în rezervă, precum și repunerea reclamantului
în situația anterioară, Înalta Curte constată că se impune analizarea unitară și
concomitentă a legalității și oportunității tuturor actelor administrative contestate
de către reclamant, de către instanța competentă potrivit dispozițiilor art. 10
alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, anume Curtea de Apel București.
În consecință, având în
vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3)
și alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a
cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a
de contencios administrativ și fiscal, soluționând conflictul negativ de competență
în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamantul C.C.C. în contradictoriu cu pârâții
Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române
și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București în favoarea Curții de
Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 martie 2014.