ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.10.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6592/2013

HOTĂRÂRE
09.10.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6592/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată la 25 ianuarie

2012, reclamantul G.G.C. a solicitat anularea Ordinului nr. 1195 din 13

septembrie 2011 emis de pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române

pentru trecerea sa în rezervă începând cu data de 15 septembrie 2011, ca urmare

a reorganizării unității și reducerii unor funcții din statul de organizare.

Reclamantul a

solicitat de asemenea repunerea sa în situația anterioară emiterii ordinului de

trecere în rezervă, în sensul reîncadrării în funcția deținută, cu obligarea

pârâtului la plata drepturilor salariale cuvenite de la data trecerii în

rezervă și până la data reintegrării efective și obligarea pârâtului la plata

de daune morale în sumă de 100.000 lei.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a invocat nulitatea absolută a ordinului de trecere a sa

în rezervă pentru lipsa motivelor care au determinat încetarea raporturilor de

serviciu și pentru încălcarea normelor de drept incidente în cauză.

Deși ordinul

contestat s-a întemeiat pe dispozițiile art. 85 alin. (1) lit. e) din Legea nr.

80/1995 privind statutul cadrelor militare, reclamantul a susținut că este

nelegală restructurarea unității la care a avut calitatea de cadru militar, iar

procedura de evaluare, la care a fost supus pe perioada punerii la dispoziție,

s-a realizat cu încălcarea cerințelor legale, deoarece criteriile de evaluare

nu au fost aplicate unitar și în aceleași condiții pentru întregul personal.

de fond

Curtea de Apel Ploiești,

secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat

sentința nr. 133 din 11 aprilie 2012, prin care a respins ca neîntemeiată

acțiunea formulată de reclamant.

Hotărând astfel,

instanța de fond a reținut că, prin Ordinul nr. 1195 din 13 septembrie 2011

emis de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române reclamantul a fost trecut în

rezervă din oficiu în temeiul art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind

statutul cadrelor militare, în baza Ordinului M.A.I. nr. 600/2005 pentru

aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului

administrației și internelor, secretarilor de stat, secretariatului general și șefilor/

comandanților unităților M.A.I., în baza adresei nr. 251.662 din 2 septembrie

2011 a Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești și cu respectarea dispozițiilor O.U.G.

nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată

cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru

anul 2011.

Motivul de

nelegalitate a Ordinului nr. 600/2005 pentru nepublicarea în M. Of. a fost

respins, reținându-se că acest ordin face parte din categoria actelor exceptate

de la regimul de publicare în M. Of., conform dispozițiilor art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 24/2000 și art. 28 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 50/2005.

Instanța de fond a

respins și susținerea recurentului privind incidența în cauză a dispozițiilor

Legii nr. 188/1999 și ale Legii nr. 53/2003, reținând că acesta este plutonier

în cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești și are statutul de cadru militar,

în sensul definit de legiuitor în art. 1 din Legea nr. 80/1995.

Conform dispozițiilor

art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, trecerea în rezervă a reclamantului s-a

efectuat în urma reorganizării Jandarmeriei și a reducerii unor funcții din

statele de organizare, nefiind posibilă încadrarea în alte funcții sau unități.

Astfel, s-a avut în

vedere că, reclamantul nu a contestat în termenul de 30 de zile Regulamentul de

desfășurare a examenului de departajare a cadrelor militare sau procedura de

examinare și nu a promovat examenele care au avut loc pentru funcțiile vacante,

ceea ce dovedește că a fost corect trecut în rezervă după expirarea celor trei

luni, în care a fost pus la dispoziția unității, în conformitate cu prevederile

art. 80 lit. e) din Legea nr. 80/1995.

De asemenea, s-a

reținut că nu au fost indicate prin acțiune elemente de fapt și de drept cu

privire la nelegalitatea organizării și desfășurării concursului, iar

susținerile reclamantului vizează nemulțumirea sa generală cu privire la

reducerea efectivelor și la metodologia elaborată în acest sens.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe, a declarat recurs reclamantul G.G.C., solicitând casarea hotărârii ca

nelegală și netemeinică, iar pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost

formulată.

Ca prim motiv de

recurs, s-a invocat interpretarea greșită dată de instanța de fond

dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 416/2007, modificată prin H.G. nr. 656/2011,

act normativ care stabilește structura organizatorică și efectivele M.A.I. și

care a fost invocat de către pârât ca temei al restructurării efectuate.

Recurentul a susținut

că acest act normativ se referă la o altă situație legislativă, respectiv la

reducerea numărului unităților aparatului central al ministerului,

transformarea departamentului Schengen, poziționarea în organigrama

ministerului a Direcției Generale Management Operațional în raport cu Centrul

Național de Conducere a Acțiunilor de Odine Publică, prevederea ca structură

aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor a casei

sectoriale de pensii, trecerea în subordinea altei direcții a Centrului

Cultural al Ministerului Administrației și Internelor și nu prevede aprobarea

reducerii posturilor/efectivelor, ca urmare a restructurării.

Astfel, s-a precizat că

dispozițiile art. 4 din H.G. nr. 416/2007 privind anexele 2 și 3, care se

referă la numărul posturilor, nu au fost modificate prin H.G. nr. 656/2011 și

deci ambele acte normative au relevanță juridică în cauza dedusă judecății și

se impunea a fi analizate de către prima instanță.

Prin cel de-al doilea

motiv de recurs a fost reiterată nulitatea actelor administrative atacate pentru

că au fost emise în baza unor acte normative nepublicate în M. Of. al României.

Recurentul a solicitat

să se constate inexistența Ordinului M.A.I. nr. 600/2005 pentru aprobarea

competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministrului administrației și

internelor, secretarilor de stat, secretariatului general și șefilor/comandanților

unităților M.A.I., act normativ invocat ca temei legal în ordinul de trecere a

sa în rezervă.

Potrivit

dispozițiilor art. 4 alin. (3) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000,

republicată, s-a învederat că Ordinul nr. 600/2005 trebuia publicat în M. Of.

al României pentru a intra în vigoare, nefiind un act normativ exceptat de la

obligația publicării, cum s-a reținut în hotărârea instanței de fond.

Curți asupra recursului

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

următoarele considerente:

de drept relevante

Prin Ordinul nr. 1195

din 13 septembrie 2011 emis de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române s-a

dispus, cu începere de la data de 15 septembrie 2011, trecerea în rezervă a

recurentului – reclamant G.G.C., plutonier aflat la dispoziția Grupării de

Jandarmi Mobilă Ploiești, în urma reorganizării unității și a reducerii unor funcții

din statul de organizare, nefiind posibilități pentru a fi încadrat în alte

funcții sau unități.

Legalitatea ordinului

de trecere în rezervă din oficiu a recurentului-reclamant a fost corect

constatată de judecătorul fondului, cu motivarea că, actul atacat a fost emis de

autoritatea emitentă în conformitate cu dispozițiile art. 85 lit. e) din Legea nr.

80/1995 privind statutul cadrelor militare, ale Ordinului M.A.I. nr. 600/2005

pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale ministerului

administrației și internelor, secretarilor de stat, secretariatului general și

șefilor/comandanților unităților M.A.I., ale O.U.G. nr. 54/2011 pentru

stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de

personal din M.A.I. pentru anul 2011 și în baza adresei din 19 septembrie 2011

emisă de Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploiești.

Reorganizarea tuturor

unităților din Jandarmeria Română s-a efectuat în baza ordinului emis de ministrul

administrației și internelor în aplicarea prevederilor Anexei nr. 3 la Legea nr.

286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011, prin care au fost diminuate pe anul

2011 fondurile bănești alocate plății salariului personalului Ministerului

Administrației și Internelor.

Ca urmare a reducerii

numărului de posturi, începând cu data de 15 iunie 2011, personalul afectat de

reorganizare din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești a fost pus la

dispoziția unității în vederea repunerii în funcții a celor care vor promova

evaluarea în limita posturilor aprobate și în ordinea descrescătoare a notelor

obținute sau, pentru cei care nu au obținut rezultate la evaluare care să le

permită reîncadrarea pe posturile aprobate, până la data trecerii în rezervă a

celor care, după cel mult 3 luni, nu mai pot fi repuși în funcții din cauza

faptului că nu mai sunt posturi vacante în noul stat de organizare și

funcționare al Grupării de Jandarmi Mobilă Ploiești sau în alte unități din

cadrul M.A.I.

Recurentul -

reclamant nu a reușit să promoveze examenele care au avut loc pentru ocuparea

funcțiilor vacante, iar după expirarea celor 3 luni, cât a fost pus la

dispoziția unității, a fost trecut în rezervă, în conformitate cu dispozițiile

art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995, deoarece nu au existat posibilități de

încadrare, nefiind funcții disponibile în alte unități.

Printr-o analiză

completă a probatoriului administrat în cauză, judecătorul fondului a constatat

întemeiat că recurentul - reclamant nu a contestat măsura punerii sale la

dispoziția unității cu începere de la data de 15 iunie 2011, nici rezultatele

obținute și afișate pe data de 25 iunie 2011, care nu i-au permis ocuparea

funcțiilor vacante și nici rămânerea la dispoziția unității timp de 3 luni,

până la data de 15 septembrie 2011, când a fost trecut în rezervă din oficiu.

Concluzia reținută în

mod judicios de prima instanță ca argument hotărâtor pentru respingerea

acțiunii în anulare a fost aceea că, în cauză, nu s-a contestat existența

situației premiză reglementată de dispozițiile art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare și anume, necesitatea reală și obiectivă a

reorganizării unității și reducerea unor funcții de natura celei ocupate de

către recurentul - reclamant.

De asemenea, s-a

reținut în mod corect că, H.G. nr. 416/2007, modificată prin H.G. nr. 656/2011,

nu a constituit temeiul legal al ordinului de trecere în rezervă a recurentului

- reclamant, astfel că, nu prezintă relevanță în analiza cadrului legislativ

incident în cauză.

În atare situație, se

dovedește a fi nefondată prima critică formulată în recurs pentru interpretarea

dată acestui act normativ de către judecătorul fondului, care nu a fost sesizat

cu analiza reglementării respective, în condițiile în care, reorganizarea

unității și reducerea funcției ocupate de recurentul - reclamant  s-au

întemeiat pe dispozițiile O.U.G. nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri

privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul

Administrației și Internelor pentru anul 2011, după diminuarea pe anul 2011 a fondurilor

bănești alocate plății salariului personalului Ministerului Administrației și

Internelor prin Anexa nr. 3 la Legea nr. 286/2010 a bugetului de stat pe anul

2011.

Nefondată este și cea

de-a doua critică din recurs, prin care s-a invocat nulitatea actelor

administrative atacate pentru că au fost emise în baza Ordinului Ministrului

Administrației și Internelor nr. 600/2005, nepublicat în M. Of. al României.

Legea nr. 24/2000, în

redactarea în vigoare la data emiterii Ordinului nr. 600/2005, a instituit în art.

10 alin. (1) norma cu caracter de principiu general privind obligativitatea

publicării în M. Of. al României, partea I a ordonanțelor guvernului,

deciziilor primului-ministru, actelor normative ale autorităților

administrative autonome, ordinelor, instrucțiunilor și alte acte normative

emise de organele administrației publice centrale de specialitate.

Pentru aceste categorii

de acte administrative, principiul obligativității publicării în M. Of. al

României a fost reglementat și prin H.G. nr. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului

privind procedura la nivelul guvernului pentru elaborarea, avizarea și

prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, cu excepția prevăzută la

art. 28 alin. (3) care se referă la ordinele, instrucțiunile și alte acte cu

caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare,

ordine publică și siguranță națională.

Prin conținutul său,

Ordinul M.A.I. nr. 600/2005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a

resurselor umane ale Ministerului Administrației și Internelor, secretarilor de

stat, secretarului general și șefilor/ comandanților unităților M.A.I. aparține

acestei categorii de acte administrative cu caracter normativ exceptate de la

regimul de publicare în M. Of. al României și în consecință, nepublicarea nu

afectează valabilitatea ordinului respectiv sau a actelor administrative

subsecvente, cum este ordinul de trecere în rezervă a recurentului - reclamant.

Pentru considerentele

care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare

a hotărârii pronunțate de instanța de fond, Înalta Curte va respinge prezentul

recurs ca nefondat.

de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul G.G.C.

Respinge

recursul declarat de G.G.C. împotriva Sentinței nr. 133 din 11 aprilie 2012 a

Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2013.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-23
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6858/2013
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de conte
ÎCCJ 2015-02-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 812/2015
.G. nr. 416/2007, precum și anexele la H.G. nr. 156/2013, anterior menționată, constatând că nu se verifică aspectele de nelegalitate invocate de reclamant. Tot față de acest considerent invocat de reclamant, prima instanță a mai constatat,
ÎCCJ 2019-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4355/2019
ă prin decizia penală nr. 1305 din 13.12.2012 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală și propunerii Inspectoratului General al Jandarmeriei Române nr. S/104541 din 19.03.2014, cat și în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din O.U.G. n
ÎCCJ 2015-12-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4042/2015
țiunea a fost radiată, fapt pentru care anularea ordinului de către instanța de judecată nu mai poate produce aceleași efecte. De asemenea, a menționat că prin Ordinul M.A.I. nr. II 3697 din 21.09.2011, cu aplicare din 10.08.2011, reclamant
ÎCCJ 2016-12-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3605/2016
bile dispozițiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Pe cale de consecință, instanța de fond a respins-o. Pe fondul cererii de chemare în judecată, a apreciat prima instanță că dispozițiile art. 85 alin. (1) lit. k) din L
Sursă