ÎCCJ, decizie (scj.ro #85329)

Act vamal prin care s-a stabilit obligația plății unei taxe vamale, după ce, anterior, un alt act s-a anulat prin act jurisdicțional Activitatea vamală are drept de control conform art.61 din Legea nr.141/1997 pe o perioadă de 5 ani de la depunerea declarației vamale, dar nu poate reveni asupra unor măsuri dispuse printr-un act administrativ jurisdicțional anterior. Secția de contencios administrativ, decizia nr.754 din 25 februarie 2003 Reclamanta Asociația Sportivă „B.R.” a chemat în judecată pe pârâtele Direcția Generală a Vămilor și Direcția Regională Vamală Timișoara pentru ca instanța prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea actului constatator nr.46/1999, a deciziei nr.89/1999 și a deciziei nr.165/2000.

S-a susținut că în mod nelegal a fost anulată o decizie anterioară nr.71/1998, reținându-se că pentru autoturismul introdus în țară cu titlu de donație nu se datorează taxă vamală. Curtea de Apel Timișoara, prin sentința civilă nr.379/2000 a admis acțiunea. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Direcția Vamală Interjudețeană Timișoara în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor, susținându-se că în temeiul art.61 din Legea nr.148/1997 autoritatea vamală are dreptul de control pe o perioadă de 5 ani de la depunerea declarației vamale, și că autoturismul primit de intimată a fost introdus în țară de un cetățean străin, la o altă dată anterioară depunerii declarației vamale de import, fără a se solicita nici un fel de regim vamal, aflându-se în regim de admitere temporară, ceea ce înseamnă că nu putea face obiectul unei donații.

Recursul nu este fondat. Intimata reclamantă a introdus în țară la 12 ianuarie 1998 autoturismul Renault 21 conform D.V.I. nr.25 din 12 ianuarie 1998, primit cu titlu de donație de la cetățeanul străin J.M. Ulterior, la 1 septembrie 1998, în urma controlului efectuat de Biroul de Control Financiar și Gestiune Vamală din cadrul Direcției Vamale Timișoara, a fost întocmit actul constatator nr.247/1998 prin care s-a stabilit în sarcina intimatei obligația de a achita taxe vamale în cuantum de 19.740.284 lei. În urma contestației formulate împotriva acestui act administrativ, a fost emisă decizia nr.71/1998 de către directorul Direcției Regionale Vamale Timișoara, prin care actul constatator nr.247/1998 a fost anulat intimata fiind exonerată de plata taxelor vamale.

Contestația a fost admisă reținându-se că intimata cu statut de asociație non profit beneficiază de dispozițiile art.5 și 6 din Ordonanța Guvernului nr.26/1993 în sensul scutirii de la plata taxelor vamale pentru bunurile primite din străinătate cu titlu de donație. Cu toate că decizia nr.71/1998 nu a fost desființată și nici atacată în condițiile legale, aceeași autoritate vamală, emite un nou act constatator, nr.46 din 1 martie 1999 prin care stabilește din nou în sarcina intimatei obligația achitării taxelor vamale. Decizia nr.71/1998, prin care s-a stabilit că intimata nu datorează taxe vamale, este un act administrativ cu caracter jurisdicțional care o dată intrat în circuitul civil nu mai poate fi reformat sau desființat decât în calea de atac și termenul prevăzut de lege.

Autoritatea vamală are drept de control, conform art.61 din Legea nr.141/1997, pe o perioadă de 5 ani de la depunerea declarației vamale, dar acest lucru nu înseamnă că poate reveni, altfel decât în condițiile legii asupra unor măsuri dispuse printr-un act administrativ jurisdicțional, emis tot de ea. Așa fiind, în mod corect instanța de fond a stabilit că recurenta pârâtă nu mai putea încheia un nou act constatator cu privire la aceeași operațiune vamală care făcuse deja obiectul unei contestații soluționată pe fond prin decizia nr.71/1998. În consecință, în raport de cele reținute recursul a fost respins ca nefondat.