ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3258/2014

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

procesual

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, reclamantul Județul Bacău, prin Președintele

Consiliului Județean, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Mediului și Pădurilor, Direcția Generală AM POS Mediu, anularea notei de

constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2

octombrie 2012 și a deciziei din 14 noiembrie 2012.

de fond

Prin sentința civilă

nr. 67 din 2 aprilie 2013, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea în contencios administrativ

formulată de reclamantul Județul Bacău.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut că echipa de control din cadrul Direcției Generale

AM POS Mediu a verificat legalitatea atribuirii, în cadrul proiectului „Management

integrat al deșeurilor solide în județul Bacău”, implementat de Consiliul Județean

Bacău, a contractului de furnizare din 28 martie 2012 „Furnizare de echipamente

de pre-colectare a deșeurilor în județul Bacău”, fiind emisă nota de constatare

a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2 octombrie 2012, prin

care s-a concluzionat că autoritatea contractantă nu a publicat subfactorii de evaluare

și punctajul aferent în baza cărora se realizează evaluarea ofertelor în procedura

de licitație restrânsă.

S-a constatat că în etapa

a II-a a procedurii de licitație restrânsă, Consiliul Județean Bacău a solicitat

prezentarea de mostre pentru produsele ofertate, deși în documentația de atribuire

nu s-a înscris acest aspect, iar prin clarificări, în etapa a II-a, a introdus o

serie de specificații care au avut ca efect producerea unor obstacole de natură

a restrânge concurența între operatorii economici.

Autoritatea pârâtă a aplicat,

în consecință, o corecție financiară de 5% din valoarea fără T.V.A. a contractului

de furnizare din 28 martie 2012, în conformitate cu prevederile pct. 5 din Anexa

1 din Ghidul pentru stabilirea corecțiilor financiare aplicabile cheltuielilor cofinanțate

prin fonduri structurale sau de coeziune și cu prevederile pct. 1.5 din Anexa la

O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute

în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale

aferente acestora, pentru nepublicarea tuturor factorilor de evaluare și cerințelor

de calificare și selecție în documentația de atribuire și anunțul de participare.

Instanța de fond a mai

reținut că nota de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare

din 2 octombrie 2012, aprobată de Directorul General al Direcției Generale AM POS

Mediu, a fost comunicată autorității contractante Consiliul Județean Bacău, care

a formulat contestație, respinsă prin decizia din 14 noiembrie 2012.

Instanța de fond a apreciat

că în mod corect Direcția Generală AM POS Mediu a aplicat corecția de 5%, reprezentând

1.191.418,25 RON, în condițiile în care reclamantul nu a stabilit și inserat în

fișa de date a achiziției și în anunțul de participare subfactorii de evaluare,

încălcând, astfel, dispozițiile art. 35 și art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, ale

art. 4 din H.G. nr. 875/2011 și O.U.G. 66/2011.

înfățișate de recurentul-reclamant

Împotriva sentinței civile

nr. 67 din 2 aprilie 2013 în termen legal a formulat recurs reclamantul Județul

Bacău prin Președintele Consiliului Județean, solicitând modificarea acesteia în

sensul admiterii cererii de chemare în judecată.

Invocând ca temei de drept

al căii de atac promovate prevederile art. 304 pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ. ca

și pe cele ale art. 304

1

C. proc. civ. și în contextul reluării situației

de fapt generatoare a prezentului litigiu, recurentul Județul Bacău a susținut că

hotărârea instanței de fond este lipsită de temei și a fost dată cu aplicarea greșită

a legii.

Recurentul a arătat că

în mod nelegal prima instanță a reținut că nu a făcut nicio dovadă clară și fără

echivoc a respectării prevederilor legale în materie, câtă vreme evaluarea ofertelor

s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificări

și completări, aplicându-se tratamentul egal și nediscriminatoriu operatorilor,

subfactorii de evaluare regăsindu-se în documentația de atribuire respectiv în caietul

de sarcini, documentație ce a fost postată în SEAP.

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Intimatul Ministerul Mediului

și Schimbărilor Climatice a formulat întâmpinare în cauză, invocând incidența prevederilor

art. 4 alin. (3) din O.G. nr. 15/2013, pentru contractul de finanțare din 11

aprilie 2011, în sensul că, potrivit actului normativ indicat, corecția financiară

stabilită prin nota de constatare din 2 octombrie 2012 este suportată de la bugetul

de stat, nemaifiind plătită de beneficiarul Consiliul Județean Bacău.

Față de cele învederate,

și cu referire la Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 2112/2013,

admis în executarea O.G. nr. 15/2013, autoritatea intimată a invocat excepția lipsei

de interes în promovarea recursului solicitând admiterea acesteia și respingerea

cererii de anulare a notei de constatare din 2 octombrie 2012 deoarece corecția

aplicată a fost suportată de la bugetul de stat.

instanței de control judiciar

5.1. Înalta Curte, analizând

cu prioritate, conform art. 137 C. proc. civ. excepția lipsei de interes a recurentului-reclamant

în promovarea recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Mediului și Schimbărilor

Climatice, o va respinge ca nefondată pe considerentul că adoptarea O.G. nr. 15/2013,

indicată ca temei al excepției, a intervenit ulterior introducerii acțiunii și pronunțării

hotărârii atacate, aspectele invocate de intimat ținând în mod evident de executarea

ulterioară a notei de constatare supusă examinării instanței de contencios administrativ.

5.2. Analizând hotărârea

atacată raportat la motivele de recurs formulate, față de prevederile legale aplicabile,

și prin prisma probatoriului administrat, Înalta Curte reține că nu sunt fondate

criticile recurentului-reclamant, circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în considerarea celor în continuare arătate.

Recurentul-reclamant a

investit instanța de contencios administrativ cu solicitarea de anulare a notei

de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2

octombrie 2012 emisă de Ministerul Mediului și Pădurilor, Direcția Generală AM POS

Mediu ca și a deciziei din 14 noiembrie 2012 de respingere a contestației formulate

împotriva notei de constatare.

Instanța de fond, analizând

probatoriul administrat în cauză raportat și la prevederile O.U.G. nr. 34/2006,

ale O.U.G. nr. 66/2011 și ale H.G. nr. 875/2011 a respins ca nefondată acțiunea

recurentei-reclamante, reținând în esență, după cum rezultă de altfel și din expunerea

rezumativă de mai sus, că echipa de control a stabilit în mod corect că autoritatea

contractantă a încălcat art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006 deoarece a menționat numai

factorii de evaluare, iar în ceea ce privește subfactorii, a menționat doar că punctajele

aferente acestora vor fi acordate în funcție de punctele tari ale ofertei, raportat

la obiectivele caietului de sarcini.

Prin motivele de recurs,

succint formulate de altfel, recurentul-reclamant a reluat susținerile și argumentele

cuprinse în acțiunea de chemare în judecată.

Înalta Curte, împărtășind

analiza și argumentația instanței de fond, constată că nu sunt fondate criticile

recurentei față de prevederile art. 199 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cu care:

„(1) În cazul aplicării

criteriului «oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic», oferta stabilită

ca fiind câștigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare rezultat

din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi

relative. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă

le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative

pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a indica

în anunțul de participare și în documentația de atribuire cel puțin ordinea descrescătoare

a importanței factorilor de evaluare care urmează să fie utilizați.

(2) Factorii de evaluare

a ofertei, prevăzuți la alin. (1), pot fi, alături de preț: caracteristici privind

nivelul calitativ, tehnic sau funcțional, caracteristici de mediu, costuri de funcționare,

raportul cost/eficiență, servicii post-vânzare și asistență tehnică, termen de livrare

sau de execuție, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor.

(3) Autoritatea contractantă

are obligația de a preciza, în mod clar, în invitația/anunțul de participare, precum

și în documentația de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative

ale acestora.

(4) Autoritatea contractantă

are obligația de a preciza în documentația de atribuire algoritmul de calcul sau

metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile

tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

(5) Orice modificare și/sau

completare a factorilor de evaluare precizați conform alin. (3) conduce la anularea

procedurii de atribuire.”.

Raportat la prevederile

legale arătate relevanță prezintă împrejurarea că reclamantul-reclamant nu a adus

la cunoștința ofertanților elementele esențiale pe baza cărora aceștia își puteau

elabora ofertele, mai cu seamă că nici în urma solicitărilor de clarificări nu a

detaliat modul în care se va acorda punctajul pentru propunerea tehnică, pentru

fiecare produs în parte și nici nu a definit noțiunea „puncte tari” în raport cu

care urmau a fi ierarhizați ofertanții.

Așa fiind, contrar celor

afirmate de recurent, prin neprecizarea subfactorilor de evaluare, a ponderii acestora

și a algoritmului de calcul aferent, s-a realizat atât o discriminare a potențialilor

ofertanți care nu au avut posibilitatea efectivă de a cunoaște toate elementele

în raport cu care puteau elabora oferta, cât și a operatorilor economici participanți

în procedura de atribuire, ceea ce echivalează, din perspectivă juridică, cu încălcarea

principiului tratamentului egal și nediscriminarea operatorilor economici prevăzut

de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin urmare, față de considerentele

înfățișate, reținându-se legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de prima

instanță, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la

art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția lipsei

de interes, invocată de intimatul-pârât Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

Respinge recursul declarat

de reclamantul Județul Bacău prin Președintele Consiliului Județean împotriva sentinței

civile nr. 67 din 2 aprilie 2013 a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 16 septembrie 2014.