ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1921/2015
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1921/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
Prin
sentința penală nr. 1505 din 2 octombrie 2013, Judecătoria sectorului 3 București,
în temeiul art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
a condamnat pe inculpatul C.D.C.O. la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de evaziune fiscală.
În temeiul art. 71 C. pen. a interzis drepturile
prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a C. pen.
În temeiul art. 81-art. 82 C. pen. a suspendat
condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a
constatat că pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei executarea
pedepsei accesorii este suspendată de drept.
În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras
atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul
termenului de încercare prevăzute de art. 83 C. pen., în sensul că săvârșirea unei
noi infracțiuni cu intenție în cursul termenului de încercare de 3 ani stabilit
atrage revocarea beneficiului suspendării condiționate, executarea în întregime
a pedepsei de 1 an aplicate prin prezenta sentință care nu se contopește, ci se
adaugă la pedeapsa care se aplica pentru săvârșirea noii infracțiuni.
În temeiul art. 189 raportat la art. 191
C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 RON cheltuieli judiciare
către stat din care 1.700 RON cheltuieli stabilite prin rechizitoriu.
În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346
alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ. a admis acțiunea civilă formulată
de partea civilă A.N.A.F. București și a obligat inculpatul la plata către aceasta
a sumei de 239.129 RON plus penalități, majorări și dobânzi aferente până la data
plății integrale a debitului.
În temeiul art. 353 C. proc. pen. a menținut
sechestrul asigurător instituit asupra imobilului din str. G.M.Z. prin ordonanța
din 29 noiembrie 2010 de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut
că la data de 29 martie 2013 pe rolul Judecătoriei sectorului 3 București a fost
înregistrată sub nr. 13193/301/2013 cauza penală privind pe inculpatul C.D.C.O.,
trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 8458/P/2008 din data de 29 martie 2013
al Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București, sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de art. 6 din Legea
nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în contradictoriu cu A.N.A.F.
Împotriva acestei sentințe, inculpatul
C.D.C.O. a declarat apel, solicitând achitarea în temeiul art. 16 lit. a) și lit.
b) C. proc. pen., iar în subsidiar renunțarea la aplicarea pedepsei.
Curtea de Apel București, secția I penală,
prin decizia nr. 335 din 3 martie 2015, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.D.C.O. împotriva sentinței
penale nr. 1505 din 2 octombrie 2013 a Judecătoriei sectorului 3 București.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,
a obligat inculpatul la 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 50 RON
onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii, revizuentul
C.D.C.O. a formulat cerere de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data
de 11 iunie 2015.
Prin cererea întemeiată pe dispozițiile
art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul C.D.C.O. a solicitat revizuirea
dispozițiilor pe latura civilă menținute prin decizia penală nr. 335 din 3
martie 2015 pronunțata de Curtea de Apel București, secția I penală, în Dosarul
nr. 13193/301/2013, dispoziții care încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziei
civile nr. 1310 din 13 iunie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția
a V-a civilă, în Dosarul nr. 49759.00/3/2008*. Cererea se judecă de instanța civilă,
conform dispozițiilor art. 453 alin. (2) C. proc. pen.
La termenul din 29 septembrie 2015, Înalta
Curte a luat în discuție, în raport cu dispozițiile prevăzute de art. 185 și
art. 511 pct. 8 C. proc. civ., excepția tardivității cererii de revizuire invocată
din oficiu, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
Revizuirea fiind o cale extraordinară de
atac, dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel
că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile și în condițiile prevăzute
în mod expres de lege.
Din cuprinsul capitolului III intitulat
„Revizuirea hotărârilor” se desprind condițiile de admisibilitate ale cererii de
revizuire care țin de obiect, legitimare procesuală ca revizuent, interes, motive,
termene.
Dintre aceste condiții, Înalta Curte a
luat în examinare termenul cererii de revizuire, astfel cum este stabilit în
art. 511 pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia, termenul de revizuire este de o
lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 509 pct. 8 C. proc. civ., de
la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Observând decizia care constituie obiectul
cererii de revizuire se constată că termenul de introducere a cererii de revizuire
pentru contrarietate de hotărâri, date de instanțe de același grad sau de grade
diferite, care încalcă autoritatea de lucru a primei hotărâri, curge de la data
rămânerii definitive a ultimei hotărâri.
Astfel, decizia dată de instanța de apel
atacată cu cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1)
pct. 8 C. proc. civ., a fost pronunțată la data de 3 martie 2015, astfel că, cererea
de revizuire înregistrată la data de 6 iunie 2015, data poștei, conform plicului
aflat la dosar este tardivă, întrucât cererea putea fi introdusă până cel târziu
la data de 3 aprilie 2015.
În acest context, se reține că cererea
de revizuire formulată de revizuentul C.D.C.O. a fost depusă peste termenul de o
lună, prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Potrivit art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
nerespectarea termenului peremptoriu atrage decăderea părții din dreptul afectat
de termen. Astfel, declararea căii extraordinare de atac ulterior împlinirii termenului
legal impune aplicarea sancțiunii legale și respingerea cererii ca tardivă.
Așa fiind, înalta Curte va da eficiență
prevederilor evocate și va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de
revizuentul C.D.C.O.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă cererea de revizuire
formulată de revizuentul C.D.C.O. împotriva deciziei nr. 335 din 3 martie 2015,
pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală.
Cu drept de recurs în termen de 30 de zile
de la comunicare, care se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29
septembrie 2015.