ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4736/2014

Deliberând asupra prezentului recurs, Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată la data de 3 ianuarie 2011 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 36/2/2011, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul B.V., constatarea calității acestuia din urmă de colaborator al Securității, în temeiul O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că a procedat la verificarea pârâtului din oficiu, în considerarea calității acestuia de consilier local al comunei Letca din județul Sălaj, și a prevederilor art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a II-a din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. În urma verificării s-a stabilit că, în calitate de colaborator, pârâtul a furnizat organelor de securitate o serie de informații, sub forma notelor informative, informațiile furnizate de acesta referindu-se la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, vizând îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, precum și a dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, prevăzut în art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, fiind întrunite cerințele impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. Legal citat, pârâtul B.V. nu s-a prezentat în fața instanței de fond și nici nu a depus întâmpinare la dosar. 2. Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul B.V., constatând că, în raport cu starea de fapt supusă examinării, astfel cum rezultă ea din Nota de constatare din 2 martie 2010, întocmită de Direcția de Investigații a C.N.S.A.S., și a înscrisurilor atașate acesteia, nu reiese întrunirea primei cerințe impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, respectiv aceea privind furnizarea de către pârât organelor de Securitate de informații privind activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Astfel, toate informațiile furnizate de către pârât vizau - din perspectiva care interesa organele de Securitate - chestiuni anodine, generale, din viața de zi cu zi a persoanelor vizate. Împrejurarea că persoanele respective erau urmărite de Securitate în considerarea anumitor aspecte relevante pentru activitatea acesteia nu prezintă importanță din perspectiva activităților concrete ale pârâtului, după cum nu prezintă relevanță nici sarcinile trasate în diversele note ale ofițerului de Securitate, puse subsecvent pe notele informative, sarcini care - deși aveau în vedere activități sau atitudini potrivnice regimului - nu își găsesc corespondent în informațiile furnizate efectiv de către pârât.

Prin urmare, instanța, verificând măsura în care activitățile pârâtului se încadrează în sfera de aplicare a O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, a apreciat ca nefiind îndeplinită prima cerință pentru întrunirea calității de colaborator, aceea ca prin informațiile furnizate să se denunțe activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, cerințele instituite în art. 2 lit. b) trebuind întrunite în mod cumulativ, a respins - în baza art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008 - acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul C.N.S.A.S., invocând motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., respectiv greșita interpretare și aplicare a legii, și solicitând, în temeiul art. 304 1 din același act normativ, examinarea cauzei sub toate aspectele. În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurentul reclamant a susținut că, în pofida celor reținute de instanța de fond, era îndeplinită în cauză și condiția legală a denunțării unor atitudini potrivnice regimului comunist, întrucât nimănui nu îi era permis să afirme, în vădită contradicție cu propaganda oficială, că țăranii români duc o viață extrem de grea. Această activitate de denunțare viza încălcarea unor drepturi fundamentale, deoarece pârâtul ar fi trebuit să conștientizeze posibilele urmări ale informației furnizate. II.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Potrivit dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, colaborator al Securității este "persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului". Pârâtul, liber de orice constrângeri, a semnat cu numele său real, la data de 7 iunie 1984, un Angajament de colaborare, prin care se angaja să colaboreze cu șeful Postului de Miliție Letca și să-l informeze "despre problemele ce-l interesează din cadrul carierei Letca și din rândul tineretului din comuna Letca", lucrând "în mod secret cu șeful de post", iar notele informative urmând a le semna "cu numele conspirativ T.". Din Nota de constatare din 2 martie 2010, întocmită de Direcția de Investigații a C.N.S.A.S., reiese că a fost identificat în arhive dosarul de rețea X1, avându-l ca titular pe pârât, cuprinzând note informative olografe, semnate cu numele real al pârâtului, fără antet și nedatate, primite de plt.

maj. F.A. - șeful Postului de Miliție Letca, raportul privind contactarea numitului B.V., din 22 mai 1984, raportul de investigații asupra numitului B.V., raportul cu propunerea de a se aproba recrutarea ca informator a numitului B.V., raport cu propuneri de a se aproba înregistrarea numitului B.V. în calitate de informator, din 20 iunie 1984, nota de instruire a sursei "T.", din 20 noiembrie 1984, nota de analiză a informatorului T. pe anul 1986. În drept, Înalta Curte reține că, prin art. 3 lit. a) - z) din O.U.G.

nr. 24/2008, se consacră dreptul la informare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, a persoanelor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate, precum și a persoanelor care dețin titlul de revoluționar sau de luptător cu merite deosebite în Revoluția din decembrie 1989. Dispozițiile nu instituie deci premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, ci reflectă doar o materializare a dreptului la informare al cetățenilor cu privire la persoanele care ocupă funcții sau demnități publice sau se află într-una dintre situațiile expres prevăzute, dacă și în ce măsură aceștia au suprimat sau îngrădit, prin acțiunile lor, drepturi și libertăți fundamentale ale omului, evaluare care se face de către instanța de judecată in concreto, în raport cu situația particulară a fiecăreia, prin evaluarea acțiunilor proprii.

O.U.G. nr. 24/2008 urmărește să permită accesul opiniei publice la informațiile referitoare la colaborarea cu fosta Securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfășurat activități ce au contribuit la instaurarea și menținerea puterii totalitare comuniste, precum și la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Așadar, este firesc ca finalitatea acestui act normativ să nu fie pedepsirea persoanelor cu privire la care există elemente pentru a se considera că ar fi colaborat cu regimul comunist, ci protejarea uneia dintre formele pe care le îmbracă democrația câștigată după Revoluția din anul 1989. În acest sens este preambulul O.U.G.

nr. 24/2008, din care rezultă scopul social în adoptarea acestui act normativ: "Cunoașterea istoriei recente constituie o prioritate pentru societatea românească și de aceea administrarea și valorificarea istorică a arhivelor fostei Securități, care cuprind documente relevante cu privire la acțiunile întreprinse împotriva regimului totalitar comunist, precum și cu privire la reprimarea acestor acțiuni, sunt necesare într-o Românie europeană", rezultând că numai acele materiale informative "relevante" au fost avute în vedere de legiuitor.

De asemenea, trebuie să se țină seama și de modalitatea de redactare a art. 2 lit. b) din ordonanță, aceasta impunând, fără echivoc, și o latură subiectivă, pe lângă latura obiectivă a furnizării informației prin care persoana în cauză denunță activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar, aceea de a urmări îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, calitatea informației fiind raportată așadar la elementul subiectiv. Dacă legiuitorul ar fi urmărit stabilirea calității de colaborator al Securității în virtutea, fie exclusiv a semnării unui angajament, fie strict a furnizării unor informații, fără cerința calității acestora de a denunța activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar sau fără cerința ca furnizarea de informații să vizeze în mod special îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului nu ar mai fi redactat textul în forma menționată.

Or, examinând documentele propuse de către reclamantul C.N.S.A.S. cu titlu probatoriu pentru calitatea pârâtului de colaborator al Securității, se poate observa că acestea nu sunt de natură să îndeplinească cerințele prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, așa cum corect a constatat și instanța de fond. Astfel, recurentul reclamant a depus la dosar documente extrase din dosarul de urmărire informativă, avându-l ca titular pe numitul P.A., urmărit informativ pentru că "a făcut parte din P.N.Ț și este preot nerevenit", respectiv Nota informativă din 9 februarie 1986, Nota informativă, 26 mai 1988, în care se precizează că fostul preot "niciodată nu a făcut comentarii negative la adresa politicii de stat", Nota informativă din 26 noiembrie 1988, prin care sursa "informează că numitul P.A.

din Letca (...) a spus că este foarte bine și ușor de trăit astăzi în țară, nu ca atunci când era el tânăr", Nota informativă din 19 martie 1989. Din dosarul de urmărire informativă, avându-l ca titular pe numitul O.V., urmărit informativ în anul 1986 întrucât era fost membru P.N.Ț., s-a depus Nota informativă din 19 ianuarie 1986, din dosarul de urmărire informativă X2, avându-l ca titular pe numitul P.A., urmărit informativ în anul 1988 întrucât era fost membru P.N.Ț., Nota informativă din 18 octombrie 1988, prin care sursa informează că "numitul P.A. din Letca (...) spunea că este mulțumit că în sfârșit s-a aprobat autorizația pentru biserică", iar din dosarul de urmărire informativă X3, avându-l ca titular pe numitul P.G., urmărit informativ în anii 1985 - 1986 întrucât era fost membru P.N.Ț., s-a depus Nota informativă din 14 septembrie 1985, Nota informativă din 4 iunie 1986, în care se consemnează despre numitul P.G.

că acesta a afirmat că "așa de bine cum îi este acum, nu i-a fost niciodată (...) și este adevărat că regimul asta a pus la îndemâna oamenilor muncii condiții de muncă, de viață și de odihnă". Din dosarul de urmărire informativă X4, avându-l ca titular pe numitul T.G., urmărit informativ întrucât era fost membru P.N.Ț., au fost prezentate Nota informativă din 12 mai 1988, în care se arată că "numitul T.G. din Letca (...) a spus că este mulțumit de condițiile în care trăiește și de cum și-a aranjat familia" și Nota informativă din 17 august 1988, în sensul că numitul T.G. din Letca "nu face comentarii negative la adresa politicii de stat a țării noastre". Prin Nota informativă din 20 iulie 1988, Nota informativă din 27 iulie 1989, Nota informativă din 15 noiembrie 1989 din dosarul de urmărire informativă X5, avându-l ca titular pe numitul C.A.

(urmărit informativ întrucât "desfășoară activități dușmănoase și face parte din secta Martorii lui Iehova"), sursa informa despre urmărit: "Nu l-am auzit pe acesta să convingă muncitorii din carieră să-i aducă la secta lui, nu a fost sesizat cu comentarii negative la adresa conducerii de partid și de stat". Tot astfel, din Nota informativă din 11 iunie 1988 extrasă din dosarul de urmărire informativă X6, avându-l ca titular pe numitul S.I. (urmărit informativ întrucât "desfășoară activități dușmănoase sectante, fiind inclus în secta Martorii lui Iehova"), sursa a informat că numitul S.I. din Letca este mulțumit că poate să-și întrețină grădina și că are o pensie din care poate să trăiască destul de bine.

În sfârșit, din dosarul de urmărire informativă X7, avându-l ca titular pe numitul V.V., urmărit informativ pentru "comentarii negative la adresa politicii statului nostru", reiese că prin Nota informativă din 19 octombrie 1985, pârâtul a informat că numitul V.V. "făcea afirmații numai la sectorul agricol și la țăranii de la sate, spunând că aceștia slăbesc de la an la an, vânzându-și animalele (...) pentru că nu au cu ce să le întrețină, că muncesc din noapte în noapte aproape pe degeaba, că porumbul pe care îl primesc de la C.A.P. trebuie să-l plătească și cu cantitatea ce o primesc nu poate trăi persoana respectivă, dar să țină și animale precum și alte asemenea probleme (...)". Din cele expuse, reiese că majoritatea notelor informative prezentate ca probe, nu numai că nu denunță atitudini potrivnice regimului totalitar, ci dimpotrivă, evidențiază comportamente conforme, iar uneori chiar atitudini favorabile declarate.

Invocarea în sens contrar de către recurentul reclamant a consemnărilor referitoare la nemulțumirea unor muncitori privind o măsură de distribuire a personalului luată de conducerea combinatului sau plata în acord global, din cuprinsul celor două note informative furnizate benevol de către intimatul pârât înainte de semnarea angajamentului de colaborare, nu este întemeiată, câtă vreme nu rezultă că ar fi fost nominalizată vreo persoană ale cărei drepturi să fi putut fi supuse unor restrângeri ori îngrădiri sau care ar fi putut suferi repercusiuni ca urmare a informațiilor furnizate.

Cât privește susținerile recurentului referitoare la Nota informativă din 19 octombrie 1985 extrasă din dosarul de urmărire informativă X7, Înalta Curte apreciază, în acord cu instanța de fond, că aceasta nu era de natură să supună persoana indicată unor constrângeri dintre cele vizate de norma legală, fiind vorba de exprimarea unei percepții personale a persoanei urmărite cu privire, nu la un comportament sau atitudine proprii, ci la presupuse nemulțumiri ale altor persoane (în speță, locuitorii de la sate). Relevant, în acest context, este și faptul că nu există nicio mențiune cu privire la vreo măsură dispusă pe baza informațiilor furnizate de către intimatul pârât, care să poată constitui un minimum de dovadă în favoarea susținerilor recurentului reclamant referitoare la aptitudinea acestor informații de a determina îngrădirea unor drepturi și libertăți, chiar în afara factorului volitiv, conștient, apreciat ca necesar potrivit considerentelor expuse anterior.

Față de aceste împrejurări, Înalta Curte constată că nu este întemeiat motivul de modificare a sentinței invocat de recurent și nu au fost identificate alte motive de modificare sau casare a hotărârii în urma examinării recursului în condițiile art. 304 1 C. proc. civ. III. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.N.S.A.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant C.N.S.A.S. în contradictoriu cu intimatul-pârât B.V., împotriva Sentinței nr. 4218 din 15 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2014. Procesat de GGC - AZ