ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2626/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2626/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I.
Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
reclamantul S.S.M. a chemat în judecată pe pârâtele A.N.A.F. și Garda
Financiară-Comisariatul General pentru a se dispune anularea preavizului emis
de Garda Financiară, secția teritorială Vâlcea la 23 iunie 2011, anularea,
respectiv constatarea nulității concursului organizat de pârâte în perioada
11-16 iulie 2011, anularea deciziei din 18 august 2011 emisă de pârâta Garda
Financiară-Comisariatul General și obligarea pârâtelor la reintegrarea sa în
funcția publică deținută și la plata despăgubirilor materiale reprezentând
drepturile salariale cuvenite începând cu 22 august 2011 și până la
reintegrare, precum și la plata daunelor morale în sumă de 15.000 RON.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 496 din 21 decembrie
2011, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ
și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantului S.S.M. față de pârâta
Garda Financiară-Comisariatul General, și pentru lipsa calității procesuale pasive
față de pârâta A.N.A.F.
A reținut instanța, în ceea ce privește calitatea
procesuală pasivă a pârâtei A.N.A.F., că, chiar dacă reclamantul a criticat și Ordinul
nr. 2253/2011, nu a înțeles să solicite anularea acestuia, respectiv a Regulamentului
pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională pentru funcționarii
publici din cadrul Gărzii Financiare-Comisariatul General, și că examenul efectiv
a fost organizat potrivit acestui regulament de către Comisariatul General al Gărzii
Financiare pentru secțiile județene.
În rest, a apreciat instanța, în esență, că nu
a avut loc o vătămare a drepturilor reclamantului câtă vreme toate posturile ce
au fost aprobate în cadrul Gărzii Financiare au fost publicate, iar ocuparea lor
s-a făcut după procedura stabilită prin ordin, fără să se dovedească rămânerea unor
posturi vacante, după încheierea procedurii de reorganizare și finalizare a concursului.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentințe, reclamantul S.S.M.
a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre
rejudecare, apreciind că instanța de fond nu a soluționat cauza pe fond în ceea
ce privește anularea preavizului și nulitatea concursului.
A susținut recurentul-reclamant că, în ceea ce
privește preavizul din 23 iunie 2011 emis de Garda Financiară, secția teritorială
Vâlcea, Curtea de Apel Pitești a apreciat în mod greșit că acesta nu are caracterul
unui act administrativ, pentru că acesta modifică raportul juridic preexistent între
funcționarul public și instituția publică care emite preavizul.
Referitor la Ordinul nr. 2253/2011 emis de A.N.A.F.,
a arătat că acesta este un act administrativ individual, în mod greșit instanța
de fond considerând că acesta produce efecte chiar dacă nu a fost publicat în Monitorul
Oficial.
A mai apreciat recurentul că în mod eronat instanța
de fond a statuat că reorganizarea realizată de intimate este o reorganizare a activității
prin reducerea de posturi și nu o reorganizare a instituției și că, la data eliberării
sale din funcție, nu ar fi existat funcții publice vacante, și că a nu ar putea
solicita anularea concursului organizat, atât timp cât există o procedură specială
privind contestarea acestui concurs, instituită prin Ordinul nr. 2253/2011 al A.N.A.F.
Înalta Curte, sesizată cu soluționarea prezentului
recurs, în raport cu dispozițiile art. IV și art. XXIII din Legea nr. 2/2013, urmează
a analiza cu prioritate, aspectul privind competența materială a instanței.
În prealabil, instanța constată că, prin O.U.G.
nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității
A.N.A.F., precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată
în Monitorul Oficial nr. 389/29.06.2013,
A.N.A.F. s-a reorganizat ca urmare a fuziunii
prin absorbție și preluarea activității Autorității Naționale
a Vămilor și prin preluarea activității Gărzii Financiare, instituție
publică care se desființează.
Înalta Curte reține că acțiunea dedusă judecății
de către reclamantul S.S.M. se circumscrise în totalitate dispozițiilor Legii
nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările
ulterioare.
Potrivit art. IV din Legea nr. 2/2013 privind
unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, „Art. 109 din Legea
nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 365/29.05.2007, cu modificările și completările ulterioare,
se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 109 Cauzele care au ca obiect raportul de
serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ
și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres
prin lege competența altor instanțe.”.
Conform art. XXIII din legea menționată:
„(1) Procesele în primă instanță, precum și căile
de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la
data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței instanțelor
legal învestite se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi.
(2) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data intrării
în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența
curților de apel se trimit la curțile de apel.
(3) Procesele în curs de judecată în primă instanță
în materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în vigoare
a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei legi, sunt
de competența tribunalelor se trimit la tribunale.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-alin. (3),
dosarele se trimit, pe cale administrativă, la instanțele devenite competente să
le judece.”.
În cauză, fiind vorba despre un litigiu, având
ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, aflat în stadiul recursului
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ
și fiscal, la data schimbării competenței instanței legal învestite, potrivit dispozițiilor
Legii nr. 188/1999, modificată, competența materială de soluționare a cauzei revine
secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va
trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Pitești, secția de contencios
administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite spre competentă soluționare la Curtea
de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal, recursul declarat
de S.S.M. împotriva sentinței civile nr. 496 din 21 decembrie 2011 a Curții de Apel
Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie
2015.