ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7323/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3865 din 8 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei de interes ca neîntemeiate; a admis în parte cererea formulată de reclamantul S.N.P.V.P.L. în contradictoriu cu pârâții M.A.I. și C.T.I. și, în consecință, a anulat nota raport din 08 decembrie 2011 și a respins cererea privind plata daunelor morale ca neîntemeiată. În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a reținut, în esență, că prin Nota-Raport din 08 decembrie 2011 privind unele măsuri pentru îndeplinirea în bune condiții a activităților ce revin structurilor financiar-contabile din cadrul M.A.I.

s-a dispus ca începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2011, structurile financiar-contabile să nu mai efectueze în statele de plata a salariilor reținerile reprezentând cotizațiile sindicale și contravaloarea facturilor telefonice ale personalului care a încheiat contracte de utilizatori de telefonie prin organizațiile sindicale. Instanța de fond a apreciat, în esență, că Nota-Raport din 09 decembrie 2011 este lovita de nulitate deoarece încalcă o serie de convenții încheiate între reclamant și M.A.I., precum și prevederi ale C. fisc. și are caracter retroactiv. Cererea reclamantului privind acordarea de daune morale a fost respinsă cu motivarea că acestea nu pot fi acordate în lipsa oricărui element probator și fără nici o justificare.

Excepțiile inadmisibilității cererii, respectiv a lipsei de interes, au fost respinse cu argumentația, în ceea ce privește prima excepție, că Nota Raport din 08 decembrie 2011 este un act administrativ cu caracter individual, iar, în ceea ce privește ce-a de-a doua excepție, efectele juridice ale notei raport emise în decembrie 2011 se extind nu doar asupra cotizațiilor cuvenite sindicatelor, ci și asupra reținerii abonamentelor de telefonie și cotizațiilor tuturor salariaților, inclusiv celor cu contracte individuale de muncă, asupra cărora Acordul încheiat în anul 2012 nu dispune. Împotriva sentinței nr. 3865 din 8 iunie 2012 a declarat recurs pârâtul M.A.I., solicitând modificarea acesteia în sensul respingerii cererii reclamantului ca inadmisibilă.

A arătat, în esență, că în mod eronat a soluționat instanța de fond excepția inadmisibilității acțiunii, raportat la faptul că Nota Raport din 08 decembrie 2011 nu este un act administrativ, neputându-se reține că acesta ar produce efecte juridice prin sine însuși și nici că ar exista un act normativ, de nivel superior, în vederea executării căruia acesta să fi fost emis. Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului formulat, constată faptul că intimatul-reclamant S.N.P.V.P.L. a depus, la termenul stabilit în vederea soluționării cauzei din data de 19 noiembrie 2013, cerere de renunțare la judecata cererii de chemare în judecată. Văzând dispozițiile legale prevăzute de art. 246 alin. (4) C. proc.

civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ., față de poziția recurentului-pârât M.A.I. Înalta Curte va lua act de renunțarea declarată de S.N.P.V.P.L. și, în consecință, va casa sentința atacată și va lua act de renunțarea reclamantului la judecata acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul M.A.I. împotriva sentinței civile nr. 3865 din 8 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată. Ia act de renunțarea reclamantului S.N.P.V.P.L. la judecata acțiunii. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2013.