ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei penale de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 75 din 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie, s-a declinat competența de soluționare a
plângerii formulată de S.A. Inotești împotriva rezoluției nr.488/P/2010 din 16
iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în favoarea
Înaltei Curți de Casație și Justiție, față de calitatea intimaților L.I. și S.I..
Examinând actele dosarului,
Înalta Curte reține următoarele:
La data de 8 iulie 2010, S.A. Inotești,
prin reprezentantul său, a solicitat efectuarea de cercetări față de
magistrații L.I. - judecător în cadrul Tribunalului Prahova, S.I. – judecător
la Tribunalul Prahova și G.B.I. - judecător la Tribunalul Prahova, susținând că
aceștia refuză să judece, încălcând disp. art. 3 C. civ.
Prin rezoluția nr. 488/P/2020
din 16 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești s-a dispus
neînceperea urmăririi penale față de aceștia sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen. și art. 247 C. pen., întrucât faptele
nu există.
În considerentele rezoluției
atacate se arată că cercetările efectuate în cadrul actelor premergătoare au
reliefat faptul că magistrații judecători, în dosarele nr. 6012/105/2009, nr. 2621/101/2010,
respectiv nr. 5915/105/2009, aflate pe rolul Tribunalului Prahova, au
soluționat la termenele din 13 mai 2010, 30 iunie 2010, respectiv din 19 martie
2010 cererile de preschimbare de termen formulate de către D.M. – reprezentant al
societății S.A. Inotești, cereri ce au fost respinse ca neîntemeiate.
Instanța a motivat că termenele
au fost acordate prin repartizarea aleatorie, iar în cauză nu sa făcut dovada urgentei
soluționări.
Față de cele de mai sus, rezultă
că în sarcina magistraților judecători nu poate fi reținută nici una din
infracțiunile menționate în plângere că s-ar fi comis.
Astfel, judecătorii au desfășurat
activitatea procesuală în cauză conform normelor de procedură civilă și-au
argumentat hotărârile luate, iar persoana vătămată are posibilitatea conferită
de lege să conteste măsurile dispuse de instanță, prin încheiere, odată cu
fondul, la instanța de control judiciar.
Aceste acțiuni nu echivalează cu
o îndeplinire defectuoasă a îndatoririlor de serviciu prin care ar fi lezate interesele
persoanei și nici nu se circumscriu conținutului constitutiv la vreunei fapte
prevăzută de legea penală în lipsa unor minime indicii ale săvârșirii de către
magistrat a unei fapte incriminată de legea penală.
Plângerea formulată de
petiționară împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale a fost
respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 1131/II/2/2010 din 23 septembrie
2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Împotriva rezoluției nr. 488/P/2010
din 16 iulie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a formulat plângere
la instanță, conform disp. art. 278
1
C. proc. pen., petiționara S.A.
Ionești.
Plângerea este tardivă.
Potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen.,
după
respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 împotriva rezoluției de
neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de
clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale,
date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror
interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de
la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277
și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii,
competența să judece cauza în primă instanță.
Din actele dosarului rezultă că
rezoluția nr. 1131/II/2/2010 din 23 septembrie 2010, prin care s-a respins
plângerea formulată de petiționară, s-a comunicat acesteia la data de 24
septembrie 2010, iar plângerea la instanță s-a înregistrat la data de 19
octombrie 2010, deci peste termenul prevăzut de disp. art. 278
1
alin.
(1) C. proc. pen.
În consecință, în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca tardivă
plângerea, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petiționarul
la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca tardivă, plângerea formulată de
petiționara S.A. INOTEȘTI împotriva rezoluției nr. 488/P/2010 din 16 iulie 2010
a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Obligă petiționara la plata sumei de 200 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 februarie
2011.