ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2215/2015

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 82 din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta G.D. prin mandatar G.I. împotriva Sentinței civile nr. 162 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Mehedinți. Împotriva Deciziei nr. 82 din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, a declarat recurs reclamanta G.D., prin mandatar G.I., iar prin Încheierea de la 20 iunie 2013 s-a dispus suspendarea judecării acestuia, în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. La data de 21 iulie 2014, reclamanta prin mandatar a solicitat, prin petiție, repunerea cauzei pe rol, însă nici prin această petiție nu a solicitat judecata cauzei în lipsă, astfel că, prin încheierea de la termenul de judecată din data de 25 septembrie 2014, constatând că subzistă motivul care a determinat suspendarea judecării recursului la 20 iunie 2013, Înalta Curte a menținut această măsură.

Ulterior, la data de 23 septembrie 2015, cauza a fost din nou repusă pe rol din oficiu pentru discutarea excepției de perimare, primind termen la 15 octombrie 2015. Mandatara prezentă personal a învederat instanței decesul reclamantei, ca motiv de suspendare a cursului perimării și a solicitat respingerea excepției de perimare. Recursul se va constata perimat pentru următoarele considerente: Potrivit art, 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Partea nu se socotește în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cazurile de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și art. 250 C. proc. civ. Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părții. Astfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză nici un act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop, deși avea posibilitatea să o facă.

Aceasta este și situația în speță, pentru următoarele considerente: Cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de mandatara recurentei, a fost înregistrată la 21 iulie 2014, peste termenul de un an prevăzut de text, însă, se constată că prin decesul reclamantei, conform certificatului de deces, la 3 iunie 2014, termenul de perimare ce a început să curgă de la 20 iunie 2013 și se împlinea la 20 iunie 2014 a fost suspendat, în baza art. 250 alin. (3) C. proc. civ. La termenul din data de 25 septembrie 2014, instanța a menținut măsura de suspendare a judecății recursului, în baza aceluiași temei, întrucât nu s-a prezentat niciuna din părțile ce ar fi justificat un interes în soluționarea recursului, iar prin cererea de repunere pe rol, mandatarea recurentei, al cărui mandat nu a încetat prin moartea părții pe care o reprezenta, nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.

De precizat, că mandatara G.I. este fiica recurentei reclamante G.D. Astfel, începând cu 25 septembrie 2014 a început să curgă un nou termen de perimare care s-a împlinit la 25 septembrie 2015. Din verificarea actelor dosarului reiese că până la aceasta dată, 25 septembrie 2015, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., nici una din părțile ce ar justifica un interes nu au îndeplinit un act de procedură civilă în vederea judecății procesului, conform art. 249 C. proc. civ. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., văzând totodată, că potrivit aceluiași text de lege perimarea operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ. aceasta se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul.

ÎNALTA CURTE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamanta G.D. împotriva Deciziei nr. 82 din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2015. Procesat de GGC - MI