ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 895/2015

Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele: Prin Încheierea nr. 24/C din 14 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă, a fost anulată, ca netimbrată, cererea de reexaminare formulată de petenta C.M. În motivare, s-a arătat că prin Încheierea nr. 16/C din 17 septembrie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș s-a anulat cererea de strămutare formulată de petenta C.M., instanța reținând că cererea formulată în raport cu prevederile art. 200 C. proc. civ. nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 194 C. proc. civ. Petenta C.M. a formulat cerere de reexaminare împotriva acestei soluții, pentru soluționarea căreia i s-a pus în vedere să achite taxa de timbru de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei potrivit art. 13 din Legea nr. 146/1997 în vigoare la data înregistrării cererii.

Cum petenta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, instanța a făcut aplicarea art. 20 din Legea nr. 146/1997, care prevede că neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii. Împotriva acestei încheieri C.M. a formulat recurs, la data de 25 noiembrie 2013. La data de 16 ianuarie 2014, cauza a fost suspendată, pentru lipsa părților. Cererea de repunere a cauzei pe rol, formulată de recurentă la data de 23 octombrie 2014, a fost respinsă prin încheierea de ședință din 13 noiembrie 2014, menținându-se măsura suspendării cauzei. În conținutul acesteia, s-a constatat că subzistă temeiurile măsurii de suspendare, față de lipsa părților și de împrejurarea că nu s-a cerut judecata în lipsă.

La data de 27 ianuarie 2015, recurenta a solicitat repunerea cauzei pe rol, cerere pe care instanța a admis-o, cu respectarea dispozițiilor art. 245 pct. 1 C. proc. civ. Analizând excepția perimării cauzei, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an. Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, de la momentul suspendării, respectiv data de 16 ianuarie 2013 și până în momentul împlinirii termenului de 1 an, nici una din părți nu a făcut vreun demers pentru repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății și nici nu s-a făcut dovada vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a cursului perimării.

Împrejurarea că recurenta a solicitat repunerea cauzei pe rol la data de 23 octombrie 2014 nu este de natură să întrerupă cursul perimării, fiind că pricina nu a fost repusă pe rol, ci instanța a menținut măsura suspendării cauzei. Termenul de 1 an, prevăzut de norma de drept mai sus citată, s-a împlinit la data de 16 ianuarie 2015. Ca atare, cererea de repunere a cauzei pe rol formulată de contestator la data de 27 ianuarie 2015 este înregistrată după împlinirea termenului de perimare. Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părților pe perioada prevăzută de lege, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de recurenta C.M. împotriva Încheierii nr. 24/C din 14 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 martie 2015.