ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 59/2016

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 5 ianuarie 2015, D.C.M.,

N.A., N.V.I. ș.a (conform tabelului anexat cererii) au solicitat, în

contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de

pe lângă Tribunalul Dolj și M.F.P., obligarea pârâților la acordarea diferenței

de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând

cu 1 ianuarie 2011 și în continuare, până la includerea acestuia în salariu, reactualizat

în funcție de indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâților

la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale începând cu 1

ianuarie 2011, calculate potrivit O.G. nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011, precum

și obligarea pârâtului M.F.P. să asigure pârâtului Ministerul Public sumele

necesare acordării acestor drepturi salariale.

La data

de 9 ianuarie 2015, A.G.R. a formulat cerere de intervenție în interes propriu

în dosar.

Prin sentința nr. 2070

din 5 mai 2015, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale,

a admis excepția necompetenței teritoriale facultative, invocată de pârâții

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. A declinat competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamanții D.M.C., N.A., G.C., N.V., G.M., S.C., B.M.,

I.M., V.M., N.E., N.R., R.C., P.C.I.G., I.P., N.C., S.I., F.C., B.D. și R.C.,

prin N.V.I. și pe intervenienta A.G. în favoarea Tribunalului Argeș, în raport

de prevederile art. 127 C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr.

1835 din 29 septembrie 2015, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă

și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței. A

declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A

constatat ivit conflictul negativ de competență drept pentru care a suspendat

judecata cauzei. A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru

soluționarea conflictului.

Pornind de la dispozițiile

art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și văzând că reclamanții sunt procurori

în cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătoria Băilești, Judecătoria Segarcea,

Judecătoria Calafat și Judecătoria Filiași, tribunalul a apreciat că în cauză

nu poate funcționa competența alternativă instituită prin respectivul text de

lege ci cea exclusivă prevăzută de art. 269 C. muncii.

Înalta Curte,

competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135

alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Argeș, în considerarea argumentelor ce succed:

Dispozițiile art. 127

C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este

implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei

fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a

cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se

aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor

și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare

procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă

(este pârât).

În cea dintâi

situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanțele

judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile

de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța

la care își desfășoară activitatea”.

Ca atare, pentru a

opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei

instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate,

este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar

sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de

procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe.

Se constată că în

cauză este îndeplinită această condiție, având în vedere că din actele

dosarului rezultă că reclamanții sunt procurori în cadrul Parchetului de pe

lângă Tribunalul Dolj. Această situație de fapt a fost de altfel avută în

vedere de cele două instanțe aflate în conflict, după cum reiese din

dispozitivul ambelor hotărâri pronunțate în cauză în care au fost menționați

reclamanții. Astfel, potrivit respectivelor dispozitive, calitatea de

reclamanți o au acele persoane care funcționează ca procurori la Parchetul de

pe lângă Tribunalul Dolj, nu și aceia menționați în considerentele sentinței

pronunțate de Tribunalul Argeș.

În ceea ce o privește

pe intervenienta A.G.R., judecător la Judecătoria Craiova, se constată că în

cauză operează prorogarea de competență prevăzută de art. 123 C. proc. civ.

Pentru aceste

considerente, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea

Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 20 ianuarie 2016.