ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 59/2016

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 5 ianuarie 2015, D.C.M., N.A., N.V.I. ș.a (conform tabelului anexat cererii) au solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și M.F.P., obligarea pârâților la acordarea diferenței de salariu reprezentând includerea premiului anual în salariul lunar, începând cu 1 ianuarie 2011 și în continuare, până la includerea acestuia în salariu, reactualizat în funcție de indicele de inflație la data plății efective; obligarea pârâților la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale începând cu 1 ianuarie 2011, calculate potrivit O.G.

nr. 9/2000 și O.G. nr. 13/2011, precum și obligarea pârâtului M.F.P. să asigure pârâtului Ministerul Public sumele necesare acordării acestor drepturi salariale. La data de 9 ianuarie 2015, A.G.R. a formulat cerere de intervenție în interes propriu în dosar. Prin sentința nr. 2070 din 5 mai 2015, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale facultative, invocată de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. A declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții D.M.C., N.A., G.C., N.V., G.M., S.C., B.M., I.M., V.M., N.E., N.R., R.C., P.C.I.G., I.P., N.C., S.I., F.C., B.D.

și R.C., prin N.V.I. și pe intervenienta A.G. în favoarea Tribunalului Argeș, în raport de prevederile art. 127 C. proc. civ. Prin sentința civilă nr. 1835 din 29 septembrie 2015, Tribunalul Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței. A declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență drept pentru care a suspendat judecata cauzei. A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului. Pornind de la dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. și văzând că reclamanții sunt procurori în cadrul Parchetelor de pe lângă Judecătoria Băilești, Judecătoria Segarcea, Judecătoria Calafat și Judecătoria Filiași, tribunalul a apreciat că în cauză nu poate funcționa competența alternativă instituită prin respectivul text de lege ci cea exclusivă prevăzută de art. 269 C. muncii.

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, în considerarea argumentelor ce succed: Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții. Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una din instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”. Ca atare, pentru a opera prorogarea legală de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe, de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate, este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, asistent judiciar sau grefier la instanțele competente, potrivit legii, să judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă aceste instanțe. Se constată că în cauză este îndeplinită această condiție, având în vedere că din actele dosarului rezultă că reclamanții sunt procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Această situație de fapt a fost de altfel avută în vedere de cele două instanțe aflate în conflict, după cum reiese din dispozitivul ambelor hotărâri pronunțate în cauză în care au fost menționați reclamanții. Astfel, potrivit respectivelor dispozitive, calitatea de reclamanți o au acele persoane care funcționează ca procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, nu și aceia menționați în considerentele sentinței pronunțate de Tribunalul Argeș. În ceea ce o privește pe intervenienta A.G.R., judecător la Judecătoria Craiova, se constată că în cauză operează prorogarea de competență prevăzută de art. 123 C. proc. civ. Pentru aceste considerente, competența de soluționare a cauzei va fi stabilită în favoarea Tribunalului Argeș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2016.