ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1966/2016

Decizia nr. 1966/2016

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

la data de 11 decembrie 2015 pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de

muncă și asigurări sociale, sub nr. x/63/2015 reclamanții A.,

B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., prin S.

au solicitat, în temeiul dispozițiilor

O.U.G. nr. 8/2009, aprobată prin Legea nr. 94/2014, art. I pct. 2 din Legea

nr. 94/2014, art. 40 alin. (2) lit. c), art. 253, art. 266-275 C. muncii, art. 29

alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de

pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor

Publice. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și Parchetul de

pe lângă Tribunalul Dolj, obligarea pârâtului Parchetul de pe lângă Tribunalul

Dolj să acorde reclamanților o despăgubire echivalentă cu contravaloarea

tichetelor/voucherelor de vacanță aferente perioadei 2012-2015, în sumă

de 6 salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată

pentru flecare an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecății,

astfel cum a fost stabilit prin actele normative speciale, cu dobânda legală,

calculată de ia data la care această obligație trebuia executată

și până la plata efectivă, precum și cu aplicarea reactualizării

în funcție de devalorizarea monetară; obligarea pârâților Ministerul

Public, în calitate de ordonator principal de credite, și Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova - ordonator secundar de credite, să aloce fondurile

bugetare necesare pentru plata acestor drepturi; obligarea pârâtului Ministerul

Finanțelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public, sumele necesare

acordării acestor drepturi saiariale.

Prin sentința nr. 1037 din

7 aprilie 2016 Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale,

a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, reținând

că reclamanții au calitatea de grefier-șef, grefier, grefier-arhivar,

conducător auto, îngrijitor, în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Craiova, care se află în circumscripția Tribunalului Dolj, ca instanță

de drept comun competentă material și teritorial în soluționarea

cauzelor având ca obiect drepturi bănești, cum este cauza de față.

Împrejurarea că reclamanții

nu funcționează efectiv la Tribunalul Dolj nu este de natură să

înlăture aplicabilitatea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., dispoziții

imperative, cu caracter special, în virtutea cărora reclamantul, având una

din calitățile enumerate de textul legal și care funcționează

în cadrul instanței competente să soluționeze cauza, este obligat

să sesizeze una din instanțele de același grad din raza unei curți

de apel învecinate.

Prin sentința nr. 1279 din

29 iunie 2016 Tribunalul Alba, secția l civilă,

a declinat competența de soluționare

în favoarea Tribunalului Dolj, a constatat ivit conflictul negativ de competență

și a înaintat cauza la înalta Curte de Casație și Justiție,

reținând că reclamanții nu se află în situația prevăzută

de art. 127 C. proc. civ., neavând calitatea de judecător, procuror, asistent

judiciar și grefier la Curtea de Apel Craiova, - instanța competenta conform

art. 269 C. muncii coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011 - neavând calitatea

de angajați la această instanță.

Înalta Curte, competentă să

soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)

C. proc. civ., stabilește competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Dolj, pentru argumentele ce succed:

Dispozițiile art. 127 din

noul C. proc. civ. reglementează situația particulară a litigiilor

în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea

normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare

a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai

și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și

vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are

legitimare procesuală activă (este reclamant) - cazul în speță

și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În cea dintâi situație, incidență

în prezenta cauză, potrivit legii, reclamantul „va sesiza una dintre instanțele

judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia

dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apei în a cărei circumscripție

se află instanța la care își desfășoară activitatea”.

Pentru a opera prorogarea legală

de competență teritorială specială în favoarea altei instanțe,

de același grad, din circumscripția unei curți de apel învecinate,

este necesar ca reclamantul să aibă calitatea de judecător, procuror,

asistent judiciar sau grefier la instanța competentă, potrivit legii,

sa judece litigiul sau de procuror la parchetul care funcționează pe lângă

această instanță.

Înalta Curte constată însă

că, în cauză, nu este îndeplinită această condiție, având

în vedere că din relațiile aflate la dosar rezultă că reclamanții

funcționează ca grefieri la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Craiova, Prin urmare, Tribunalul Dolj nu reprezintă instanța unde aceștia

își „desfășoară efectiv activitatea” potrivit dispozițiilor

art. 127 din noul C. proc. civ., în interpretarea dată de decizia nr. 7/2016

a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul competent

să judece recursul în interesul legii, sens în care textul legal ce a stat

la baza declinării de competență dispusă de Tribunalul Dolj

în favoarea Tribunalului Alba nu este aplicabil și nu poate justifica învestirea

acestuia din urmă cu judecarea litigiului.

Textul legal care justifică

însă competența de soluționare a cauzei ca aparținând Tribunalului

Dolj este reprezentat de dispozițiile art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003

- C. muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, potrivit

cărora cererile referitoare la soluționarea conflictelor de muncă,

se adresează instanței judecătorești competente, în a cărei

circumscripție reclamantul își are domiciliul sau locul de muncă.

Cum reclamanții au atât domiciliile,

cât și locul de muncă în raza teritorială a Tribunalului Dolj, competența

de soluționare a cauzei aparține acestei instanțe.

Pentru aceste considerente, competența

de soluționare a cauzei se va stabili în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 19 octombrie 2016.