ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2766/2017

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul acțiunii și procedura derulată în fața primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/63/2016, în data de 26 septembrie 2016, reclamantul Sindicatul Național Vamal Unirea, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. și II. a chemat în judecată pe pârâta D.G.R.F.P. Craiova a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, obligarea acestora din urmă la plata către fiecare membru al Sindicatului Reclamant a unei despăgubiri echivalente cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate pentru perioada 2013 - 2015 - în sumă de 6 salarii de bază minime brut garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecării. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la achitarea dobânzii legale aferente - pentru plata cu întârziere a contravalorii voucherelor de vacanță neacordate pentru perioada 2013 - 2015 precum și a cheltuielilor de judecată - în temeiul art. 453 C. proc. civ.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Tribunalul Dolj, prin Sentința nr. 3388 din 22 noiembrie 2016, a admis excepția de necompetență teritorială, și, pe cale de consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., JJ., toți prin Sindicatul Național Vamal Unirea și pe pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, în favoarea Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal.

De asemenea, prin Încheierea din 19 decembrie 2016, Tribunalul Dolj, în temeiul art. 442 alin. (1) C. proc. civ., a dispus îndreptarea erorii materiale din minuta Sentinței nr. 3388 din 22 noiembrie 2016, în sensul că se va menționa excepția necompetenței teritoriale în loc excepția necompetenței materiale.

În argumentele prezentate în susținerea soluției, instanța a reținut că în cauză este aplicabilă Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, deoarece problema de drept dezlegată privește interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) C. muncii, care au caracter special, fiind aplicabile numai jurisdicției muncii și a asigurărilor sociale. Recursul în interesul legii privește un caz de competență teritorială exclusivă, motiv pentru care s-a reținut că instanța competentă teritorial cu soluționarea conflictelor de muncă, în cazul acțiunilor formulate de organizațiile sindicale, este cea de la sediul sindicatului reclamant.

Învestit cu soluționarea cauzei Tribunalul București, secția contencios administrativ fiscal, prin Sentința nr. 2937/2017 din 10 mai 2017 (îndreptată material, din oficiu, prin Încheierea din 10 august 2017 a aceleiași instanțe) a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., JJ., toți prin Sindicatul Național Vamal Unirea și pe pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, către Tribunalul Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal, și Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție spre competenta soluționare a conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prezenta cerere de chemare în judecată este formulată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor "KK.", în numele reclamanților polițiști în conformitate cu dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 135 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Reclamanții A., B., C., D., E., F., G., s.a.m.d., în calitate de funcționari publici (salariați ai Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova - Biroul Vamal Unirea) în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, au solicitat obligarea la plata sumelor reprezentând despăgubiri constând în prejudiciul moral produs prin discriminare ca urmare a la plata către fiecare membru al Sindicatului Reclamant a unei despăgubiri echivalente cu contravaloarea voucherelor de vacanță neacordate pentru perioada 2013 - 2015 - în sumă de 6 salarii de bază minime brut garantate în plată pe an, în cuantumul prevăzut pentru fiecare an dedus judecării. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la achitarea dobânzii legale aferente - pentru plata cu întârziere a contravalorii voucherelor de vacanță neacordate pentru perioada 2013 - 2015 precum și a cheltuielilor de judecată - în temeiul art. 453 C. proc. civ.

În privința competenței materiale de soluționare a cauzei, întrucât reclamanții sunt funcționari publici cu statut special, sunt aplicabile dispozițiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acțiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Național al Vamal Unirea, în numele membrului de sindicat LL., cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși.

(2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres".

În condițiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 își aveau corespondentul în dispozițiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat."

Chiar dacă decizia a fost pronunțată cu privire la litigiile de muncă, ea este pe deplin aplicabilă, în ceea ce privește calitatea procesuală a sindicatelor, și în cazul raporturilor de serviciu, legitimarea procesuală a acestor entități având același izvor.

Astfel fiind, întrucât Sindicatul Național Vamal Unirea are calitate procesuală activă, iar prezentul litigiu vizează raportul de serviciu al reclamanților, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant are sediul în Municipiul București, aflat în circumscripția Tribunalului București.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., JJ., toți prin Sindicatul Național Vamal Unirea și pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, în favoarea Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT