ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 982/2015

Decizia nr. 982/2015 Asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 02 septembrie 2014 pe rolul Tribunalului Covasna, secția civilă, sub nr. x/119/2014, revizuentul A., în contradictoriu cu intimata SC B. SA, a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă, și a Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/64/2011. În motivare, revizuentul a arătat că hotărârile atacate au fost pronunțate cu încălcarea prevederilor legale, magistrații săvârșind astfel un abuz în serviciu, pentru care s-a dispus începerea urmării penale, conform Ordonanței de începere a urmăririi penale din 07 mai 2014, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. x/P/2014.

În drept, a indicat dispozițiile art. 456 C. proc. pen. Ulterior, prin precizarea depusă la 14 noiembrie 2014, aflată la filele 32-36 din dosar, autorul căii de atac a susținut că hotărârile atacate încalcă autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 775/R din 14 iunie 2011, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, în același Dosar nr. x/64/2011, indicând ca temei de drept dispozițiile art. 322 pct. 2, 4 și 7 C. proc. civ. de la 1865. Prin sentința civilă nr. 5 din 12 ianuarie 2015, Tribunalul Covasna, secția civilă, a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de petent și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În motivare, tribunalul a reținut că, față de data pronunțării hotărârilor a căror revizuire se solicită, calea extraordinară de atac cu a cărei soluționare a fost învestit este guvernată de dispozițiile C. proc. civ. de la 1865 și, având în vedere că revizuentul însuși a invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 din același cod, a făcut aplicarea art. 323, potrivit căruia cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, motiv pentru care a și-a declinat competența în favoarea instanței supreme. Cauza a fost înregistrată de rolul secției a ll-a civile, a Înaltei Curți de Casație si Justiție sub același număr de dosar.

La termenul din 27 martie 2015, instanța supremă a invocat din oficiu excepțiile tardivității declarării cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și a necompetenței sale materiale în soluționarea aceleași căi extraordinare de atac întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 din același cod. Cu titlu preliminar, se constată că revizuentul a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă, și a Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/64/2011.

Prin sentința civilă nr. 2283 din 27 octombrie 2011, Tribunalul Covasna, secția civilă, a respins excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei de interes, invocate de intimata SC B. SA; a admis excepția tardivității introducerii contestației și, în consecință, a respins ca fiind tardiv formulată contestația promovată de contestatorul A. Prin Decizia civilă nr. 464/R din 07 martie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă. I. Referitor la excepția tardivității declarării cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ. În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte, analizând cu prioritate tardivitatea formulării cererii de revizuire de față, invocată din oficiu, în raport cu prevederile art. 324 alin. (1) C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta: Potrivit normei legale anterior evocate, termenul pentru declararea cererii de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2), termenul se socotește de la pronunțarea ultimei hotărâri.

În speță, revizuentul, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a solicitat anularea Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. x/64/2011, prin care a fost respins recursul promovat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă. Astfel, având în vedere că hotărârea atacată este o hotărâre pronunțată în recurs, termenul de o lună pentru declararea cererii de revizuire se calculează de la 7 martie 2012, data pronunțării hotărârii atacate și s-a împlinit la 07 aprilie 2012. Constatând că cererea de revizuire pendinte a fost formulată la 02 septembrie 2014, Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 324 alin. (1) C. proc.

civ., raportat la dispozițiile art. 103 C. proc. civ. urmează să o respingă ca tardiv formulată. Referitor la excepția necompetentei materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea cererii de revizuire fondate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C. proc. civ. În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, analizând cu prioritate excepția propriei necompetențe materiale în soluționarea cererii de revizuire de față, invocată din oficiu, în raport cu prevederile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta: Potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

Astfel, având în vedere că hotărârea a cărei revizuire se cere este pronunțată de Curtea de Apel Brașov, Înalta Curte va declina competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C. proc. civ., formulată de revizuentul A. în favoarea Curții de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca tardivă cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. x/64/2011 și împotriva Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Declină în favoarea Curții de Apel Brașov competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C. proc. civ., formulată de același revizuent, împotriva acelorași hotărâri. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2015.