ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 982/2015

Decizia nr. 982/2015

Asupra cererii de

revizuire de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 02

septembrie 2014 pe rolul Tribunalului Covasna, secția civilă, sub nr. x/119/2014,

revizuentul A., în contradictoriu cu intimata SC B. SA, a solicitat revizuirea

sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția

civilă, și a Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov,

secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și

asigurări sociale, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/64/2011.

În motivare, revizuentul a arătat că

hotărârile atacate au fost pronunțate cu încălcarea prevederilor legale,

magistrații săvârșind astfel un abuz în serviciu, pentru care s-a dispus

începerea urmării penale, conform Ordonanței de începere a urmăririi penale din

07 mai 2014, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul

nr. x/P/2014.

În drept, a

indicat dispozițiile art. 456 C. proc. pen.

Ulterior, prin

precizarea depusă la 14 noiembrie 2014, aflată la filele 32-36 din dosar,

autorul căii de atac a susținut că hotărârile atacate încalcă autoritatea de

lucru judecat a Deciziei civile nr. 775/R din 14 iunie 2011, pronunțată de

Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,

de conflicte de muncă și asigurări sociale, în același Dosar nr. x/64/2011,

indicând ca temei de drept dispozițiile art. 322 pct. 2, 4 și 7 C. proc. civ.

de la 1865.

Prin sentința

civilă nr. 5 din 12 ianuarie 2015, Tribunalul Covasna, secția civilă, a admis

excepția necompetenței sale materiale, invocată de petent și a declinat

competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

În motivare,

tribunalul a reținut că, față de data pronunțării hotărârilor a căror revizuire

se solicită, calea extraordinară de atac cu a cărei soluționare a fost învestit

este guvernată de dispozițiile C. proc. civ. de la 1865 și, având în vedere că

revizuentul însuși a invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 322

pct.

7 din același cod, a făcut aplicarea art. 323, potrivit căruia cererea de

revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau

instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, motiv pentru care a și-a

declinat competența în favoarea instanței supreme.

Cauza a fost

înregistrată de rolul secției a ll-a civile, a Înaltei Curți de Casație si

Justiție sub același număr de dosar.

La termenul

din 27 martie 2015, instanța supremă a invocat din oficiu excepțiile

tardivității declarării cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322

pct. 7 C. proc. civ. și a necompetenței sale materiale în soluționarea aceleași

căi extraordinare de atac întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 din

același cod.

Cu titlu

preliminar, se constată că revizuentul a solicitat revizuirea sentinței civile nr.

2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă, și a Deciziei

civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, ambele pronunțate în Dosarul nr. x/64/2011.

Prin

sentința civilă nr. 2283 din 27 octombrie 2011, Tribunalul Covasna, secția

civilă, a respins excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei de

interes, invocate de intimata SC B. SA; a admis excepția tardivității

introducerii contestației și, în consecință, a respins ca fiind tardiv formulată

contestația promovată de contestatorul A.

Prin Decizia civilă

nr. 464/R din 07 martie 2012, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, a respins

ca nefondat recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva sentinței

civile nr. 2283 din 27 octombrie 2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă.

I.

Referitor la excepția tardivității

declarării cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ.

În temeiul

dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va

pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură care fac de

prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte,

analizând cu prioritate tardivitatea formulării cererii de revizuire de față,

invocată din oficiu, în raport cu prevederile art.  324 alin. (1) C. proc. civ.,

constată

că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta:

Potrivit

normei legale anterior evocate, termenul pentru declararea cererii de revizuire

este de o lună și se va socoti, în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 7 alin.

(1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date

de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare; pentru

hotărârile prevăzute la pct. 7 alin. (2), termenul se socotește de la

pronunțarea ultimei hotărâri.

În speță,

revizuentul, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a solicitat

anularea Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări

sociale, pronunțată în Dosarul nr. x/64/2011, prin care a fost respins recursul

promovat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 2283 din 27 octombrie

2011 a Tribunalului Covasna, secția civilă.

Astfel,

având în vedere că hotărârea atacată este o hotărâre pronunțată în recurs,

termenul de o lună pentru declararea cererii de revizuire se calculează de la 7

martie 2012, data pronunțării hotărârii atacate și s-a împlinit la 07 aprilie

2012.

Constatând că

cererea de revizuire pendinte a fost formulată la 02 septembrie 2014, Înalta Curte,

în baza dispozițiilor art. 324 alin. (1) C. proc. civ., raportat la

dispozițiile art. 103 C. proc. civ. urmează să o respingă ca tardiv formulată.

Referitor la

excepția necompetentei materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție în

soluționarea cererii de revizuire fondate pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C.

proc. civ.

În temeiul

dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, analizând cu

prioritate excepția propriei necompetențe materiale în soluționarea cererii de

revizuire de față, invocată din oficiu, în raport cu prevederile art. 323 alin.

(1) C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele

ce se vor arăta:

Potrivit art. 323

alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a

dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

Astfel, având

în vedere că hotărârea a cărei revizuire se cere este pronunțată de Curtea de

Apel Brașov, Înalta Curte va declina

competența de soluționare

a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C. proc.

civ., formulată de revizuentul A. în favoarea Curții de Apel Brașov.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge ca

tardivă cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C.

proc. civ., formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 2283 din

27 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. x/64/2011 și

împotriva Deciziei civile nr. 464/R din 07 martie 2012, pronunțată de Curtea de

Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte

de muncă și asigurări sociale.

Declină în favoarea Curții de Apel

Brașov competența de soluționare a cererii de revizuire, întemeiată pe

dispozițiile art. 322 pct. 2 și 4 C. proc. civ., formulată de același

revizuent, împotriva acelorași hotărâri.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi,

27 martie 2015.