ÎCCJ, decizie (scj.ro #83874)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83874) (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Excepția de necompetență teritorială.
Citirea actului de sesizare în fața primei instanțe de judecată
Cuprins pe
materii:
Drept procesual penal.
Partea generală. Competența. Dispoziții comune
Indice
alfabetic:
Drept procesual penal
-
excepția de necompetență teritorială
C.
proc
.
pen
.,
art. 39 alin.
(2)
Conform dispozițiilor art. 39 alin. (2) C.
proc
.
pen
., excepția de
necompetență teritorială poate fi ridicată numai până
la citirea actului de sesizare în fața primei instanțe de
judecată. În consecință, dacă excepția de
necompetență teritorială a fost ridicată după citirea
actului de sesizare, hotărârea prin care prima instanță,
considerându-se necompetentă din punct de vedere teritorial, și-a
declinat competența pe acest temei, este nelegală, întrucât,
odată cu începerea cercetării judecătorești, prima
instanță a câștigat definitiv, prin prorogare legală,
competența teritorială de judecată a cauzei.
I.C.C.J., Secția
penală, încheierea nr. 751 din 23 mai 2011
Prin sentința penală nr. 279 din 30 noiembrie
2010, Judecătoria Pucioasa a admis excepția necompetenței
teritoriale invocate din oficiu și, în baza art. 31 alin. (1) raportat la
art. 42 alin. (1) C.
proc
.
pen
.,
a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul
I.A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 636/P/2008 al Parchetului
de pe lângă Judecătoria Pucioasa sub aspectul săvârșirii
infracțiunii de abuz de încredere prevăzută în art. 213 C.
pen
., în favoarea Judecătoriei sectorului 3
București.
În motivarea acestei sentințe, s-a arată că
inculpatul, domiciliat în București, sectorul 3, a fost trimis în
judecată pentru o faptă săvârșită în Italia, astfel
că sunt incidente dispozițiile art. 31
alin. (1) C.
proc
.
pen
.,
potrivit cărora infracțiunile comise în afara teritoriului
țării se judecă de instanța în a cărei
circumscripție își are domiciliul sau locuiește
făptuitorul.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei
sectorului 3 București la data de 7 februarie 2011.
În ședința publică din data de 7 martie
2011, instanța, din oficiu, a invocat și a pus în discuție
excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 3
București, în raport cu dispozițiile art. 39 alin. (2) C.
proc
.
pen
., întrucât în
cauză se trecuse la faza de cercetare judecătorească și au
fost administrate probe, depășindu-se astfel momentul procesual al
citirii actului de sesizare.
Constatând existența unui conflict negativ de
competență, în baza art. 42 alin. (1) și (3) C.
proc
.
pen
., Judecătoria
sectorului 3 București a sesizat Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Examinând conflictul negativ ivit între cele două
judecătorii, Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că Judecătoria Pucioasa are competența de a
soluționa cauza penală privind pe inculpatul I.A.
Potrivit legislației procesual penale românești
sunt trei feluri fundamentale de competență: materială (
ratione
materie), personală (
ratione
personae
) și teritorială (
ratione
loci
), competența
teritorială determinând sfera de cauze penale pe care le poate judeca o
instanță judecătorească în raport cu circumscripția
teritorială în care funcționează.
Normele care reglementează competența
teritorială sunt relativ imperative: instanțele
judecătorești sunt obligate să respecte normele de
competență teritorială, dar încălcarea lor atrage nulitatea
numai atunci când este invocată de partea interesată, cel mai târziu
până la citirea actului de sesizare a primei instanței (art. 39 alin.
2 C.
proc
.
pen
.). Dacă
Ministerul Public sau părțile nu au invocat, în termenul arătat,
încălcarea normelor de competență teritorială, nulitatea nu
mai operează, fiind doar o nulitate relativă care se acoperă
prin voința părților.
Art. 30 C.
proc
.
pen
., care reglementează competența pentru
infracțiunile săvârșite în țară, stabilește
competența după teritoriu determinată de: locul unde a fost
săvârșită infracțiunea, locul unde a fost prins
făptuitorul, locul unde locuiește făptuitorul, locul unde
locuiește persoana vătămată, judecarea cauzei revenind
aceleia dintre instanțele competente arătate în a cărei
rază teritorială s-a efectuat urmărirea penală.
Art. 31 C.
proc
.
pen
. reglementează competența pentru
infracțiunile săvârșite în străinătate și
stabilește că infracțiunile comise în afara teritoriului
țării se judecă, după caz, de către instanțele
civile sau militare în a căror circumscripție își are domiciliul
sau locuiește făptuitorul și, dacă acesta nu are domiciliul
și nici nu locuiește în România, iar fapta este de competența
judecătoriei, se judecă de Judecătoria sectorului 2, iar în
celelalte cazuri, de instanța competentă după materie și
calitatea persoanei, din municipiul București, afară de cazul în care
prin lege se dispune altfel.
Ambele texte, atât art. 30, cât și art. 31 C.
proc
.
pen
. trebuie interpretate
prin prisma dispozițiilor art. 39 alin. (2) C.
proc
.
pen
., care prevede că excepția de necompetență
teritorială poate fi ridicată numai până la citirea actului de
sesizare în fața primei instanțe de judecată.
În speță, Judecătoria Pucioasa a fost
sesizată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa prin
rechizitoriul din data de 27 martie 2009 privindu-l pe inculpatul I.A., trimis
în judecată pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzută în art. 213 C.
pen
., a procedat
la audierea părții vătămate, a administrat probe și a
rămas în pronunțare pe fondul cauzei de două ori și tot de
atâtea ori a repus cauza pe rol pentru completarea probelor.
Ca atare, este evident că momentul procesual al
citirii actului de sesizare (la care face referire art. 39 alin. 2 C.
proc
.
pen
.) a fost
depășit de Judecătoria Pucioasa și, odată
declanșată cercetarea judecătorească (în speță
chiar finalizată), această instanță și-a câștigat
definitiv, prin prorogare legală, competența teritorială de
soluționare a cauzei.
În consecință, este nelegală, fiind
dată cu încălcarea acestor prevederi, hotărârea prin care prima
instanță (respectiv Judecătoria Pucioasa), considerându-se
necompetentă din punct de vedere teritorial, și-a declinat - pe acest
temei - competența.
Față de considerentele arătate, Înalta
Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de
soluționare a cauzei penale privind pe inculpatul
l.A
.
în favoarea Judecătoriei Pucioasa, instanță căreia i s-a
trimis dosarul.