ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2788/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2788/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2788/2015
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 27 mai 2014, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei B. Hunedoara la emiterea unei decizii de admitere a cererii sale de acordare a pensiei de bătrânețe, în baza Regulamentelor Europene nr. 1408/1971 și nr. 574/1972, pentru perioada cotizată în România de 21 ani și 11 zile, începând cu data depunerii cererii de pensie la 23 mai 2007.
Prin sentința nr. 749 din 20 aprilie 2015, Tribunalul Hunedoara, secția I civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de instanță din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei civile, având ca obiect obligație de a face, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Pornind de la prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, a reținut că litigiile de asigurări sociale se soluționează de instanța de la domiciliul reclamantului, norma de competență având caracter exclusiv potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.
Reținând și dispozițiile art. 1072 alin. (2) C. proc. civ. și având în vedere că reclamanta nu are domiciliul în România, s-a constatat că aparține Tribunalului București competența soluționării cauzei.
Prin sentința civilă nr. 10536 din 29 octombrie 2015, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara. A înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Pornind de la obligativitatea Regulamentelor CEE nr. 1408/1971 și nr. 574/1972, precum și a Instrucțiunilor generale date de Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale în aplicarea acestora, aprobate prin Decizia nr. 112/2009, s-a reținut că în cazul solicitanților domiciliați pe teritoriul altui stat membru, instanța competentă unde se poate contesta o decizie de admitere sau de respingere a cererii de pensionare emisă de o casă teritorială de pensii este tribunalul din raza teritorială în care se află instituția care a emis respectiva decizie.
Cum în speță, pârâta B. Hunedoara a dat răspuns negativ cererii reclamantei de stabilire a pensiei comunitare, în raport de dispozițiile art. 1072 alin. (2) C. proc. civ., s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, în considerarea argumentelor ce succed:
Reclamanta, cetățean grec cu domiciliul în Grecia, a sesizat Tribunalul Hunedoara cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtei B. Hunedoara la emiterea unei decizii de admitere a cererii sale de acordare a pensiei de bătrânețe în baza Regulamentelor Europene nr. 1408/1971 și nr. 574/1972 (extinse prin Regulamentele CEE nr. 883/2004 și nr. 987/2009), obligatorii pentru România potrivit art. 2 din Protocolul la Tratatul de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de țara noastră prin Legea nr. 157/2005.
Potrivit art. 55 alin. (3) din
Decizia nr. 112/2009 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru aplicarea în sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a Regulamentului (CEE) nr. 1408/1971 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați și cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunității și a Regulamentului (CEE) nr. 574/1972 al Consiliului din 21 martie 1972 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu salariații și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunității,
în cazul solicitanților domiciliați pe teritoriul altui stat membru, instanța competentă unde se poate contesta o decizie de admitere sau de respingere a cererii de pensionare emisă de o casă teritorială de pensii este tribunalul din raza teritorială în care se află instituția care a emis respectiva decizie.
Dispozițiile legale menționate devin aplicabile în cauză în raport de art. 1072 C. proc. civ., care reglementează competența instanțelor române în cazul proceselor de drept privat cu elemente de extraneitate.
Or, cum în speță, pârâta B. Hunedoara este cea care a soluționat cererea reclamantei, constatând că acesteia nu i se poate stabili un drept de pensie în România, prin intermediul formularului datat 11 martie 2010, reiese, în raport de cele mai sus expuse, că este competent a soluționa cauza tribunalul din raza teritorială în care se află instituția care a emis respectiva decizie de respingere, respectiv Tribunalul Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 decembrie 2015.