ÎCCJ, decizie (scj.ro #84082)

Plângere în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată. Termenul de introducere a plângerii Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală Indice alfabetic: Drept procesual penal - plângere în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată C. proc . pen ., art. 278 1 Potrivit art. 278 1 alin. (1) C. proc . pen ., termenul de introducere a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este de 20 de zile și curge de la data comunicării actului prin care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a respins plângerea formulată conform art. 275-278 împotriva rezoluției sau ordonanței de netrimitere în judecată.

În cazul în care conducătorul parchetului sau procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevăzut pentru introducerea plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată curge, conform art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen ., de la data expirării termenului inițial de 20 de zile, în care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior trebuia să rezolve plângerea conform art. 277 C. proc . pen . Acest din urmă termen de 20 de zile, în care conducătorul parchetului sau procurorul ierarhic superior trebuie să rezolve plângerea conform art. 277 C. proc . pen ., se calculează întotdeauna de la data primirii plângerii de către organul judiciar competent să o soluționeze.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2075 din 9 iunie 2008 Prin sentința nr. 44 din 22 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petiționara C.F. Instanța a reținut că, la 11 ianuarie 2008, s-a înregistrat plângerea formulată, conform art. 278 1 C. proc . pen ., de petiționara C.F. împotriva rezoluției nr. 846/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, precum și că, prin rezoluția emisă la 7 noiembrie 2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. 846/P/2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public B.R. pentru infracțiunile prevăzute în art. 246 și art. 289 C. pen ., iar față de G.V.

și C.P., pentru infracțiunile prevăzute în art. 288 și art. 291 C. pen . Instanța a constatat că această rezoluție a fost comunicată petiționarei la 10 noiembrie 2007, iar plângerea a fost formulată tardiv la instanță, la 10 ianuarie 2008, peste termenul cumulat de 40 zile prevăzut în art. 278 alin. (2) C. proc . pen . Petiționara a declarat recurs, în motivarea căruia a susținut că greșit i-a fost respinsă plângerea ca tardivă, întrucât a formulat-o în termenul prevăzut de lege, care a început să curgă de la data când i s-a comunicat rezoluția nr. 1987/II/2/2007 dispusă de procurorul general. Examinând cauza sub toate aspectele, conform art. 385 6 alin. (3) C. proc . pen ., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este fondat.

În mod greșit prima instanță a reținut că plângerea formulată de petiționara C.F. este tardivă, fiind depusă peste „termenul cumulat de 40 zile prevăzut în art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen .”, termen care a fost calculat de instanță de la data de 10 noiembrie 2007, dată la care s-a comunicat petiționarei rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror în dosarul nr. 846/P/2007. Dispozițiile legale ce reglementează procedura plângerii împotriva rezoluțiilor și ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată nu prevăd că aceste acte pot fi atacate într-un termen cumulat de 40 zile de la comunicarea rezoluției sau ordonanței procurorului.

Potrivit art. 278 1 alin. (1) C. proc . pen ., termenul de formulare a plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată este de 20 zile și începe să curgă de la data comunicării rezoluției sau ordonanței prin care procurorul ierarhic superior, menționat în art. 278 alin. (1) și (2) C. proc . pen ., a respins plângerea formulată conform art. 275-278 împotriva acestor acte ale procurorului. Conform alin. (2) al aceluiași articol, în cazul în care procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul de 20 zile curge de la data expirării termenului inițial. Dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . nu pot fi interpretate în sensul că rezoluțiile sau ordonanțele de netrimitere în judecată pot fi atacate numai într-un termen de maximum 40 zile, care curge de la data comunicării acestor acte ale procurorului.

Se impune precizarea că dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . devin incidente numai în situația în care procurorul ierarhic superior nu soluționează în termen de 20 zile plângerea cu care a fost învestit în condițiile art. 278 alin. (1) și (3) C. proc . pen . Pe de altă parte, termenul de 20 zile în care trebuie soluționată plângerea formulată conform art. 278 C. proc . pen . este distinct de cel de 20 zile în care se poate formula plângere în temeiul art. 278 1 C. proc . pen . Fiind termene distincte, fiecare dintre acestea trebuie calculat diferit, cu respectarea dispozițiilor art. 186 C. proc . pen . referitoare la calcularea termenelor procedurale, așa încât că nu pot fi cumulate două termene de strict 20 de zile, durata efectivă a fiecăruia putând fi diferită.

Este de reținut și faptul că termenul de 20 zile, în care procurorul ierarhic superior trebuie să soluționeze plângerea, începe să curgă, în mod firesc, de la data înregistrării acesteia, care în situația transmiterii prin poștă poate fi diferită de cea la care s-a formulat plângerea. Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere faptul că pot fi situații în care plângerea a fost greșit îndreptată și este trimisă ulterior procurorului ierarhic superior, conform art. 278 1 alin. (13) C. proc . pen . În mod evident și în această situație termenul de 20 zile, pentru soluționarea plângerii, curge de la înregistrarea acesteia spre competentă soluționare, și nu de la data depunerii la un organ necompetent.

În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că dispozițiile art. 277, art. 278 și art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . nu pot fi interpretate decât în sensul că termenul de 20 zile, în care procurorul ierarhic superior soluționează o plângere în condițiile art. 278 alin. (3) C. proc . pen ., începe să curgă în momentul primirii petiției. Tot astfel, dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . nu pot fi interpretate decât în sensul că, în situația nerezolvării plângerii de către procurorul ierarhic superior în termenul legal, la expirarea acestuia începe să curgă un termen distinct de 20 zile, în care se poate face plângere la instanță.

În speță, instanța a procedat la judecată fără a atașa la dosar lucrarea nr. 1987/II/2/2007 soluționată de procurorul general al Curții de Apel București prin rezoluția din 18 decembrie 2007, care a fost comunicată petiționarei la 20 decembrie 2007. Așa fiind, nu s-a verificat la ce dată a fost primită plângerea formulată de petiționară la procurorul general și nici nu s-a putut stabili dacă acesta a soluționat sau nu plângerea în termen pentru a se verifica dacă dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . sunt incidente în cauză.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de petiționară, a casat hotărârea penală recurată și, conform art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc . pen ., a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, dispunând ca, în rejudecare, să se atașeze lucrarea nr. 1987/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București pentru a se stabili, în funcție de datele pe care le cuprinde, dacă dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc . pen . sunt sau nu incidente în cauză, iar în caz afirmativ, să se verifice dacă plângerea adresată instanței a fost formulată în termenul legal, calculat în raport cu data la care, în speță, a expirat termenul în care procurorul general trebuie să soluționeze plângerea cu care a fost învestit și, dacă se constată că plângerea a fost formulată în termen, să se procedeze la judecarea acesteia pe fond.