ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2573/2015

Decizia nr. 2573/2015

Asupra

conflictului negativ de competența de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București,

sub nr. x/3/2014,

reclamanții A., B., C., D., E., F., G.,

H., I., J., K., L., M., N.,

O., P., R., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A., B.B., C.C., D.D., E.E., F.F., G.G.,

H.H., I.I., J.J., K.K., L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R., S.S., T.T., U.U., V.V.,

X.X., Z.Z., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., D.D.D., în contradictoriu cu pârâții

Statul Român prin E.E.E., F.F.F., Curtea de Apel București, Tribunalul

București și G.G.G. au solicitat instanței, ca prin hotărârea pe care o va

pronunța, să dispună obligarea pârâților la plata către reclamanți a dobânzilor

legale aferente sumelor acordate cu titlu de drepturi salariale restante prin

Decizia civilă nr, 331/R din 11 februarie 2007, pronunțată de Curtea de apel

București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale.

Prin sentința

civilă nr. 6453 din 17 iunie 201, Tribunalul București

a admis excepția necornpetenței

teritoriale și a declinat cauza în favoarea Tribunalului Dâmbovița.

Pentru a

decide astfel, Tribunalul București a reținut incidența în cauză a

dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., art. 269 C. muncii și art.

208 din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Instanța a

avut în vedere funcțiile pe care le ocupă reclamanții și instanța la care își

desfășoară activitatea, precum și manifestarea de voință a acestora.

Tribunalul Dâmbovița, secția I civilă,

astfel învestit, prin încheierea din 8 octombrie 2015, a declinat la rândul

său, competența de soluționare a camei în favoarea Tribunalului București si,

constatând ivit conflictul negativ de competență l-a înaintat, spre

soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru a

decide astfel, Tribunalul Dâmbovița a reținut că reclamanții au calitatea de

personal auxiliar și conex în cadrul Judecătoriei sectorului 6 București, iar

în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 269 C. muncii potrivit cărora

cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței

competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau

reședința ori, după caz, sediul.

Tribunalul

Dâmbovița a considerat că în cauză nu se poate face aplicarea prevederilor art.

127 C. proc. civ., întrucât reclamanții nu își desfășoară activitatea la

Tribunalul București, ci la Judecătoria sectorului 6 București.

Înalta Curte,

legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art.

133 pct. 2 raportat la art 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competența

de soluționare a acțiunii reclamanților ce face obiectul Dosarului nr. x/3/2014

în favoarea Tribunalului Dâmbovița, pentru considerentele care succed.

Potrivit

art. 127 alin. (1) C. proc. civ., „Dacă un judecător are calitatea de reclamant

într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va

sesiza una dintre instanțele judecătorești de aceiași grad aflate în

circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în

a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Alin. (2) al art.

127 C. proc. civ. prevede că „în cazul în care cererea se introduce împotriva

unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece

cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același

grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu

curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fî fost

competentă, potrivit legii" iar alin. (3) că „Dispozițiile alin. (1) și

(2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților

judiciari și grefierilor."

În ipoteza

în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar, grefierul are calitatea

de reclamant, norma interzice sesizarea instanței competente, dacă este aceea

la care judecătorul își desfășoară activitatea, reclamantului revenindu-i însă

alegerea între mai multe alte instanțe dintre cele indicate de legiuitor.

În ipoteza în

care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar, grefierul are calitatea de pârât,

reclamantul poate alege să sesizeze fie instanța competentă - chiar dacă este

cea la care pârâtul respectiv își desfășoară activitatea - fie vreuna din instanțele

arătate de legiuitor.

Atât în prima

ipoteză, cât și în cea de-a doua, atunci când reclamantul nu se adresează

instanței competente, intervine o prorogare legală a competenței teritoriale,

deoarece instanța sesizată nu soluționează, în mod obișnuit, cererea cu care

este învestită.

Referitor la

norma de competență statuată de art. 127 C. proc. civ. în aplicarea căreia s-a

ivit conflictul negativ de competență în cauză se rețin următoarele:

Noțiunea

de "instanța Ia care își desfășoară activitatea" prevăzută de textul

legal enunțat trebuie interpretată în sens larg, cu privire la toate instanțele

din raza unei curți de apel și ciclurile procesuale ale judecății, întrucât

finalitatea acestei dispoziții este aceea de a evita suspiciunile de lipsă de

imparțialitate ale judecătorilor, procurorilor, asistenților judiciari sau

grefierilor, care duceau la formularea de cereri de strămutare sub vechea

reglementare (și la care fac referire și dispozițiile art. 140 din N.C.P.C.),

concluzie care rezidă din interpretarea teleologică a dispozițiilor art. 127

alin. (1) și (2) C. proc. civ.

Pentru a

putea invoca aceste dispoziții legale și pentru a sesiza o altă instanță este

suficient ca, la data promovării cererii, reclamanții să fie judecători,

procurori, asistenți judiciari sau grefieri care își desfășoară activitatea în

raza teritorială a instanței competente să soluționeze cauza.

În speță, din

adresa emisă la 03 martie 2015 de Tribunalul București (filele 253-259 din Dosarul

nr. x/3/2014 al Tribunalului București) rezultă că reclamanții A., B., C., D., E.,

F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., X., Y., A.A., B.B., C.C.,

D.D., E.E., F.F., G.G., H.H.,, J.J., K.K., L.L.L., M.M., N.N., O.O., P.P., R.R.,

S.S., T.T., U.U., V.V., X.X., Y.Y., A.A.A., B.B.B., C.C.C., și D.D.D., fac

parte din categoria personalului auxiliar de specialitate, în sensul an.3, alin.

(2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă

acestea.

Din adresă

rezultă și faptul că reclamanții Z., U., V. Z.Z., I.I., fac parte din categoria

personalului conex din cadrul Judecătoriei sectorului 6 București, în sensul art.

3 alin. (4) din Legea nr. nr. 567/2004.

Potrivit art. 3

alin. (1) din Legea nr. 567/2004, personalul auxiliar de specialitate al

instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea esie format din

grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari,

grefieri registratori și specialiști IT, alin. (2) dispunând în sensul ca

corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare și grefieri

cu studii medii.

Art. 3 alin.

(3) din Legea nr. 567/2004 prevede că sunt conexe personalului auxiliar de

specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea

funcțiile de agent procedural, aprod și șofer.

Conflictul

negativ de competență nu a fost generat de situația particulară a reclamanților

care fac parte din categoria personalului conex din cadrul Judecătoriei

sectorului 6 București, chestiune care nu poate face obiectul prezentei

dezlegări.

Față de

această împrejurare, stabilirea instanței competente în raport de funcțiile pe

care le ocupă reclamanții Z., U., V., Z.Z., I.I., urmează a se face de către

instanța care va soluționa cauza.

Având în

vedere considerentele expuse, Înalta Curte constată că, în speță, operează

prorogarea legală a competenței teritoriale statuată prin

art

127 C. proc. civ., astfel că instanța abilitată să soluționeze raportul juridic

dedus judecății de către reclamanții care fac parte dîn personalul auxiliar de

specialitate din cadrul Judecătoriei sectorului 6 București este Tribunalul

Dârabovița.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În majoritate:

Stabilește

competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovîia.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2015.