ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 151/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 151/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 151/2016
Asupra cauzei de față,
constată următoarele:
Prin cererea
de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5
București la data de 29 februarie 2012, reclamanții A. și B. au solicitat, în
principal, obligarea pârâtului la restituirea prețului de piață al
apartamentului nr. 1, situat în sector 2, dobândit în baza contractului din 18
iulie 1997; în subsidiar, obligarea la restituirea prețului actualizat plătit
de reclamanți pentru apartamentul nr. 1 situat în sector 2, dobândit în baza
contractului din 18 iulie 1997.
Prin sentința
civilă nr. 842 din 12 aprilie 2013, Tribunalul București a admis cererea de
chemare în judecată în variantă subsidiară și a dispus: obligarea pârâtului la
piața către reclamantă a prețului actualizat în valoare de 27.060.444 lei, suma
actualizată cu indicele de inflație în perioada cuprinsă între momentui
achitării prețului de către reclamanți și până la momentul plății efective de
către pârât.
Prin cererea
înregistrată la data de 23 februarie 2015 pe rolul Tribunalului București, secția
a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2012, reclamanții A. și B. au solicitat
lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 842 din 12 aprilie 2013
pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2012.
Prin
încheierea pronunțată la data de 23 aprilie 2015, Tribunalul București, secția a
IV-a civilă, a respins cererea ca nefondată.
S-a reținut în
esență că, ceea ce se solicită în realitate este schimbarea soluției
pronunțate, în sensul că suma care va fi restituită reclamanților se compune
din preț și dobândă și are o valoare totală de 36.417.447 lei.
Or,
acesta este un aspect care nu se poate obține pe calea unei cereri de lămurire
a dispozitivului, ci prin exercitarea căilor de atac.
Învestită cu
soluționarea apelului declarat de reclamanții A. și B., Curtea de Apel
București, secția a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 423 din 28 septembrie 2015,
a respins, ca nefondat, apelul împotriva încheierii, de ședință de la termenul
din data de 23 aprilie 2015 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă,
în Dosarul nr. x/3/2012.
Pentru a
pronunța această soluție, curtea de apel a reținut următoarele:
În cauză,
cererea formulată de reclamanți nu îndeplinește cerințele impuse de
dispozițiile art. 281
1
alin. (1) C. proc. civ.
Așa cum
a reținut și instanța de fond, reclamanții tind să modifice soluția pronunțată
de prima instanță în sensul obligării pârâtului și la plata dobânzii achitate
de reclamanți, pe lângă prețul actualizat în valoare de 27.060.444 lei, petit
cu care instanțele de judecată nu au fost investite prin cererea de chemare în
judecată.
Așadar,
contrar susținerilor apelanților reclamanți, dispozitivul sentinței civile nu
necesită lămuriri în ceea ce privește înțelesul, întinderea sau aplicarea sa în
condițiile în care s-a precizat în mod expres suma ce urmează a fi restituită
precum și perioada în care urmează a fi actualizată, dispozitivul sentinței
civile fiind concis și clar exprimat, fără a conține dispoziții contradictorii.
Împotriva
acestei decizii au formulat recurs reclamanții A. și B. înregistrat pe rolul Înaltei
Curți de Casație și Justiție la data de 12 noiembrie 2015.
În motivarea
cererii de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
reclamanții au criticat decizia curții de apel din perspectiva în care a fost
tăcută o greșită aplicare a dispozițiilor art. 281
1
C. proc. civ.
În
susținerea acestei critici, au arătat că lămurirea dispozitivului sentinței în
sensul în care prețul ce se restituie reclamanților este compus din preț și
dobândă, nu schimbă soluția pronunțată de tribunal în continuare, au susținut
că lămurirea dispozitivului sentinței se impune având în vedere că prin
sentință, instanța a dispus restituirea prețului actualizat, de la momentul
achitării acestuia. Or, în atare situație, punerea în executare a
dispozitivului sentinței este imposibil de realizat.
Analizând
decizia recurată prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte reține
următoarele:
Astfel,
obiectul cererii de lămurire dispozitiv constă în solicitarea petenților de a
se menționa că prețul ce se va restitui este compus din preț la care se adaugă
dobânda.
Potrivit
dispozițiilor art. 281
1
C. proc. civ., În cazul în care sunt
necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea .sau aplicarea
dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot
cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture
dispozițiile potrivnice."
Pe calea
prevăzută de norma legală mai sus evocată, nu pot fi analizate chestiuni care
privesc fondul pricinii, nu se poate obține completarea hotărârii și nu se
poate solicita instanței să-și interpreteze propria hotărâre.
Instanțele de
fond au apreciat că solicitarea petenților nu constituie o cerere de lămurire a
dispozitivului, ci excede cadrului legal reprezentat de art. 281
1
C.
proc. civ. în condițiile în care presupune pronunțarea asupra unui petit cu
privire la care nu a fost. învestit în condiții legale.
Recurenții
susțin că lămurirea este necesară în contextul în care au achitat la momente
diferite prețui imobilului, or, fără lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.
842 din 12 aprilie 2013 a Tribunalului București, este imposibilă punerea în
executare.
În realitate,
nemulțumirea petenților vizează întinderea despăgubirilor acordate pentru
imobilul situat în București, sector 2 achiziționat în temeiul Legii nr. 112/1996,
aspect ce reiese din chiar conținutul cererii, aceștia susținând că soluția de
acordare a prețului actualizat este nelegală, arătând că ar fi îndreptățiți la
acordarea prețului de piață al imobilului. Aceste chestiuni însă țin de fondul
cauzei și nu pot fi analizate prin intermediul procedurii judiciare
reglementate de dispozițiile art. 281
1
C. proc. civ.
Prin
urmare, în mod corect instanțele de fond au reținut că problema stabilirii
cuantumului despăgubirilor, reprezintă o chestiune ce ține de fondul cauzei,
vizând o solicitare care nu a fost cuprinsă în cererea de chemare în judecată.
Pentru
argumentele mai sus arătate, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul
declarat de reclamanții A. și B împotriva Deciziei nr. 423/A din 28 septembrie
2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca
nefondat recursul declarat de reclamanții A. și B. împotriva Deciziei nr. 423/A
din 28 septembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabila.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi, 27 ianuarie 2016.