ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1273/2015

Decizia nr. 1273/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 9 decembrie 2014, practicianul în insolvență A. SPRL - în calitate de lichidator judiciar la SC B. SA, a formulat cerere de revizuire a Sentinței civile nr. 909 din 28 ianuarie 2014, invocând contrarietatea hotărârii cu Sentința comercială nr. 7913 din 3 iulie 2012 și susținându-se totodată că judecătorul sindic a dat mai mult decât s-a cerut, dispunând contrar celor solicitate de contestatoarea Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice București: se putea restitui, cel mult, diferența între sumele încasate și cele cuvenite de 41.654,97 RON, rezultând un rest de plată de 330.909,03 RON.

Prin Sentința civilă nr. 173/2015, pronunțată la data de 8 ianuarie 2015, în Dosarul nr. x/3/2014, Tribunalul București, secția a VII-a civilă, judecător sindic, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București.

În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, următoarele aspecte:

Prin cererea de chemare în judecată, formulată de către revizuentul A. SPRL, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, s-a solicitat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea și desființarea Hotărârii nr. 909 din 28 ianuarie 2014, în totalitate, în Dosarul nr. x/3/2013.

La termenul din data de 8 ianuarie 2015, judecătorul sindic a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale a Tribunalului București în soluționarea cauzei, excepție care a fost admisă, pentru motivele arătate în continuare:

Raportat la obiectul cauzei, judecătorul sindic a apreciat, că în cauză sunt incidente reglementările art. 510 alin. (2) C. proc. civ., care stipulează, că în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre, dispoziție care prevede competența de soluționare a cererii de revizuire motivate pe existența contrarietății de hotărâri.

Astfel, s-a apreciat de către instanță, că în cadrul hotărârilor, care au ca obiect cereri de revizuire, acestea fiind hotărâri pronunțate de Tribunalul București, se impune invocarea excepției necompetenței materiale a instanței, competența materială de soluționare a cererii de revizuire revenind astfel Curții de Apel București, ca instanță mai mare în grad, față de Tribunalul București, care a pronunțat prima hotărâre.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a V-a civilă, la data de 28 ianuarie 2015, sub nr. x/3/2014.

Prin Încheierea de la data de 27 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2014 Curtea a constatat aplicarea dispozițiilor vechiului C. proc. civ. și a dispus disjungerea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. și formarea unui nou Dosar, sub nr. x/2/2015, acordând termen în vederea soluționării acestuia la 20 martie 2015.

Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin Sentința civilă nr. 47, pronunțată la data de 20 martie 2015, în Dosarul nr. x/2/2015, a admis excepția de necompetență materială; a declinat competența soluționării cererii formulate de revizuenta A. SPRL - în calitate de lichidator judiciar la SC B. SA, în contradictoriu cu intimata Direcția Generala Regională a Finanțelor Publice București, în favoarea Tribunalului București, secția a VII-a civilă; a constatat ivit conflict negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut, în esență, următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 323 alin. (1) C. proc. civ., aplicabile în cauză raportat la data deschiderii procedurii de insolvență în cadrul căreia s-a pronunțat hotărârea atacată - 3 mai 2011, cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

În speță, s-a constatat că Sentința civilă nr. 909 din 28 ianuarie 2014 a fost pronunțată în Dosarul nr. x/3/2013 de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului București și, în consecință, împrejurarea că judecătorul sindic s-ar fi pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-ar fi pronunțat asupra unui lucru cerut, ori ar fi dat mai mult decât s-a cerut (art. 322 pct. 2 C. proc. civ.), astfel cum a cerut revizuenta a se constata, nu poate fi stabilită într-o altă instanță.

Pentru aceste considerente, reținând că cererea de revizuire este de competența judecătorului sindic, în temeiul art. 137 alin. (1) și 323 alin. (1) C. proc. civ. a fost admisă excepția necompetenței curții de apel în soluționarea cererii, fiind declinată competența în favoarea instanței ce a pronunțat sentința atacată.

Analizând actele și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență, în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 20 alin. (2) C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente să judece aceeași pricină.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Tribunalul București și Curtea de Apel București - s-au declarat, deopotrivă, necompetente, prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Pentru emiterea regulatorului de competență este esențial de precizat că, în speță, se pune în discuție competența materială, reglementată de norme cu caracter imperativ, respectiv, art. 323 alin. (1) C. proc. civ., dispoziții potrivit cu care "Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere".

Textul de lege indică o normă de competență materială de ordine publică, imperativă, având în vedere și specificul revizuirii, de cale extraordinară de atac de retractare.

În raport de dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, potrivit normelor reglementate de art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

Textul legal citat stabilește și competența soluționării cererii de revizuire, atunci când se invocă extra petita, care revine instanței care a pronunțat hotărârea rămasă definitivă.

Rațiunea instituirii acestor norme de competență izvorăște din natura juridică a revizuirii, care este o cale extraordinară de atac, de retractare. Din această perspectivă, numai instanța care a pronunțat hotărârea are abilitatea conferită de lege să o retracteze.

În speță, revizuenta A. SPRL - în calitate de lichidator judiciar al SC B. SA a solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 909/2014 din 28 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, judecător sindic, în Dosarul nr. x/3/2013.

Prin urmare, cum, în cauză, cererea de revizuire formulată privește revizuirea unei hotărâri pronunțate de Tribunalul București, judecător sindic, în temeiul art. 323 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că îi revine acestei din urmă instanțe competența de soluționare a cauzei.

Legiuitorul a stabilit prin norma înscrisă în art. 323 alin. (1) C. proc. civ. o competență materială exclusivă și excepțională, de la care nici părțile și nici instanța nu pot deroga, motiv pentru care, față de dispozițiile legale mai sus - arătate, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București, judecător sindic, și, în considerarea prevederilor art. 323 alin. (3) C. proc. civ., cu referire la art. 322 pct. 2 C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Văzând și dispozițiile art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ.:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe revizuenta A. SPRL - în calitate de lichidator judiciar al SC B. SA, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în favoarea Tribunalului București, judecător sindic.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 mai 2015.

Procesat de GGC - MI