ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2926/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2926/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2926/2015
Deliberând asupra
recursului de față, constată următoarele:
Hotărârea
instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 48/2014 pronunțată
de Curtea de Apel Târgu Mureș în Dosar nr. x/43/2013* s-a respins ca
neîntemeiată cererea formulată de reclamantul Județul Harghita prin Consiliul
Județean Harghita formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului având ca obiect cererea de anulare a anularea Notei de
constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-63582
din 28 august 2012 și a Deciziei nr. 166 din 24 octombrie 2012 emise de pârât.
Cererea de recurs
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și admiterea acțiunii.
În motivarea
recursului se arată, în esență, că sentința este nelegală deoarece înlătură în
mod greșit apărarea reclamantului bazată pe aplicarea retroactivă a
prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 în momentul emiterii de către pârât a Notei de
constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA-63582
din 28 august 2012.
În notele scrise
depuse la dosarul cauzei solicită ca instanța de recurs să țină cont de decizia
Curții Constituționale nr. 66/2015.
Întâmpinarea
intimatului
În apărare, intimatul
susține că în mod legal instanța de fond a respins apărarea reclamantului
referitoare la presupusa aplicare retroactivă a legii deoarece, printre altele,
Curtea de Apel Târgu Mureș nu a făcut decât să se conformeze unei practici
judiciare dominante.
Considerentele
Înaltei Curți
Examinând actele și
lucrările dosarului precum și susținerile părților, ținând cont de motivele de
recurs invocate în cauză precum și de dispozițiile art. 304
1
C.
proc. civ. 1865 (în continuare CPC), Înalta Curte constată că recursul este
întemeiat pentru considerentele ce se vor arată în continuare:
Prima instanță a omis
să soluționeze fondul cauzei considerând în mod eronat că reclamantul nu a
criticat temeinicia Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a
corecțiilor financiare nr. CA-63582 din 28 august 2012 (Nota de constatate) și
a Deciziei nr. 166 din 24 octombrie 2012 emise de pârât.
Astfel, unul din
argumentele reclamantului recurent Județul Harghita împotriva Notei de
constatare a fost acela că în mod greșit s-a reținut ca fiind restrictivă
cerința minimă de calificare pusă participanților la procedura achiziției publice
(de a depune bilanț contabil auditat aferent anilor 2007-2009 din care să
rezulte că nu au rezultat pierderi iar activele circulante au fost pozitive)
deoarece nu exista o bază legală în acest sens.
Singura bază legală
este dată, în opinia reclamantului recurent, de Ordinul ANRMAP nr. 509/2011
(Ordinul) care, într-adevăr, în Anexa 1 califică o astfel de condiție ca fiind
restrictivă. Anterior acestui Ordin, respectiv la data desfășurării procedurii
de achiziție publică, nu exista temei legal care să interzică instituirea unei
cerințe minime de calificare cum este cea în discuție.
În acest context,
afirmația primei instanțe referitoare la împrejurarea că Ordinul nu a stat la
baza Notei de constatare este nerelevantă deoarece judecata fondului înseamnă a
stabili dacă cerința minimă de calificare pusă de reclamantul recurent este sau
nu restrictivă raportat la legislația în vigoare la data faptelor. Argumentul
părții vizează tocmai acest aspect care ține de fondul raportului juridic dedus
judecății.
În consecință, în mod
greșit Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut că reclamantul nu a contestat
temeinicia Notei de constatare.
Sentința este
nelegală și din alt punct de vedere. Astfel, prima instanță a reținut că
aplicarea unei corecții financiare prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011 pentru fapte
săvârșite anterior intrării în vigoare a acestui act normativ nu înfrânge
principiul neretroactivității legii civile.
Or, ulterior
pronunțării sentinței, prin Decizia nr. 66/2015, Curtea Constituțională a
stabilit contrariul, declarând neconstituțional art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011.
Decizia Curții
Constituționale este obligatorie pentru instanța de recurs conform art. 31 din
Legea nr. 47/1992.
Revine instanței de
fond la care, după cum se va arăta, va fi trimisă cauza spre rejudecare, să
stabilească efectele deciziei Curții Constituționale ținând cont și de ordinea
juridică a Uniunii europene, din care România este parte, având în vedere
existența sesizării Curții de Justiție a Uniunii europene cu mai multe
întrebări preliminare în cauze similare cu cea prezentă (cauzele C-260/14 și
C-261/14).
Văzând că sentința a
fost pronunțată cu aplicare greșită a legii, ceea ce atrage incidența motivului
de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 CPC, și constatând că prima instanță nu
intrat în cercetarea fondului, Înalta Curte urmează să admită recursul, să
caseze sentința și să trimită cauza spre rejudecare primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de reclamantul Județul Harghita prin Consiliul Județean Harghita
împotriva Sentinței nr. 48 din 13 martie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș,
secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința
recurată. Trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 septembrie 2015.
Procesat de GGC - LM