ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2303/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2303/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2303/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/32/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, anularea rezultatului obținut la proba de interviu la concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor publice vacante de inspector antifraudă și declararea sa ca fiind admis la proba de interviu, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința nr. 32 din 13 martie 2014, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Antifraudă Fiscală București, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul A.
Prin raportul întocmit la data de 30 octombrie 2014, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față a apreciat că recursul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d), coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) din noul C. proc. civ., deoarece cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în cele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ.
Prin încheierea din 25 martie 2015 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului.
Recurentul-reclamant a depus la dosar punct de vedere față de raportul întocmit în cauză, arătând că soluția propusă în raport de către magistratul asistent nu este temeinică și legală, deoarece motivul de nelegalitate invocat se circumscrie articolului 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ., având în vedere că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept aplicabile în speță, respectiv art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 21 alin. (1) și 2 din Constituția României, H.G. nr. 677/2013.
Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
În speță, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din același cod.
În cauză, recurentul-reclamant nu a formulat motive de casare care să poată fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ.
Astfel, nici prin cererea de recurs și nici prin răspunsul la întâmpinare, recurentul nu a indicat și nu a dezvoltat vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și nu a adus sentinței atacate vreo critică ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., partea exprimându-și doar nemulțumirea față de soluția primei instanțe.
De asemenea, deși prin punctul de vedere asupra raportului, recurentul a menționat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., republicat.
Dispozițiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat, prevăd că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.
Pentru
considerentele
expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, va anula recursul formulat, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod, decizia urmând a fi comunicată părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 32/2014 din 13 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 iunie 2015.