ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1081/2015

Decizia nr. 1081/2015

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei lași, la data de 17 aprilie 2014 sub nr. x/245/2014, creditoarea SC A. SRL a solicitat pronunțarea unei hotărâri privind procedura cererii de valoare redusă împotriva debitoarei SC B. SRL, pentru suma de 5.248,03 RON, reprezentând contravaloarea marfă ridicată și neachitată, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 11656 din 17 octombrie 2014, pronunțată de Judecătoria lași, instanța a admis excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei lași, fiind declinată competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu Neamț, motivat de faptul că sediul debitoarei se află în localitatea Târgu Neamț, iar conform art. 107 C. proc. civ., competența soluționării prezentei cereri aparține Judecătoriei Târgu Neamț.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Neamț la data de 07 noiembrie 2014, iar la primul termen de judecată din 17 februarie 2015, din oficiu Judecătoria Târgu Neamț a invocat excepția necompetenței sale teritoriale în ceea ce privește judecarea cauzei.

Prin sentința civilă nr. 347 din 17 februarie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu Neamț, invocată din oficiu de instanță, fiind declinată competența de soluționare a cauzei, având ca obiect cerere de valoare redusă, formulată de creditoarea SC A. SRL, în contradictoriu cu debitoarea SC B. SRL, în favoarea Judecătoriei lași, reținându-se incidența dispozițiilor art. 1027 alin. (1) și (2) C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 133 și 135 C. proc. civ., instanța a constatat intervenit conflictul negativ de competență, sens în care a dispus suspendarea soluționării cauzei și înaintarea dosarului pentru soluționarea conflictului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înalta Curte, sesizată conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 135 C. proc. civ. ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei lași, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte reține că cererea ce formează obiectul cererii de chemare în judecată este formulată în procedura cererilor de valoare redusă instituită prin Codul de procedură civilă, potrivit art. 1025 - art. 1032, iar în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a acestor cererii, art. 1027 alin. (2) din același cod face trimitere expresă la dispozițiile de drept comun.

Prevederile de drept comun, art. 129-130 C. proc. civ., sunt dispoziții de procedură exprese și imperative, de la care nu se poate deroga, sens în care se constată că pentru a putea fi invocată din oficiu, necompetența trebuia să fie de ordine publică.

În speță, necompetența este de ordine privată, astfel că instanța învestită de reclamant nu poate invoca din oficiu excepția de necompetența teritorială, acest atribut revenind exclusiv pârâtului, care putea sesiza instanța cu această excepție prin întâmpinare sau, în cazurile în care întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.

Prin urmare, instanța sesizată rămâne competentă să judece litigiul, neavând posibilitatea să invoce din oficiu excepția de necompetența teritorială.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei lași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei lași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 aprilie 2015.