ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1267/2015

Obiectul cauzei 1.1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II civilă, contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta A.N.I. solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Raportului de evaluare din 18 iulie 2013 prin care s-a stabilit că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese în materie administrativă, prin nerespectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, întrucât în calitate de primar a semnat Contractul de arendare din 22 aprilie 2010 (înregistrat la Consiliul Local al Comunei Sălătrucel sub la 22 aprilie 2010) încheiat cu A.L.C. de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel, asociație în cadrul căreia deținea funcția de președinte.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 224 din 28 noiembrie 2013, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta A.N.I.

Calea de atac exercitată În baza art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împotriva Sentinței nr. 224 din 28 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A.

Procedura de filtrare a recursului a fost urmată în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2), alin. (4) și alin. (7) din noul C. proc. civ.

Motive de casare Criticile aduse de recurent sentinței au fost încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ, arătându-se că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, mai exact a prevederilor art. 70 și art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (în continuare Legea nr. 161/2003). În dezvoltarea motivelor de recurs s-a subliniat că din actele depuse la dosarul cauzei, respectiv Procesul-verbal din 6 martie 2013, întocmit de Garda Financiară - secția Vâlcea, declarațiile de avere întocmite ulterior anului 2010 (anul încheierii contractului de arendare) nu rezultă că reclamantul a însușit pentru sine banii din sumele alocate de A.P.I.A. cu titlu de subvenții. Consideră că în speță există un conflict de interese, deoarece nu rezultă interesul personal al reclamantului izvorât din încheierea contractului de arendare și nici folosul material obținut de acesta personal sau de către un membru al familiei în gradul oprit de lege. Încheierea contractului de arendare a avut ca scop obținerea de către comuna Sălătrucel, proprietara unei suprafețe de 320 ha izlaz, a unor subvenții A.P.I.A. care au fost folosite exclusiv pentru ierbicizarea și curățarea respectivelor islazuri comunale. Aceste subvenții au fost verificate de comisarii Gărzii Financiare. În perioada 2010 - 2012 (anul 2012 fiind anul în care recurentul s-a retras din funcția de președinte al asociației) a fost încasată o singură subvenție A.P.I.A. (441.621,59 RON) pentru întreaga suprafață de teren deținută de membrii din asociație. Este evident că dacă recurentul ar fi primit vreo sumă de bani, aceasta ar fi fost identificată chiar de intimată odată cu verificarea declarațiilor de avere din anii 2011 - 2012. Totodată, s-a reiterat că recurentul-reclamant a semnat contractul de arendare, în calitate de reprezentant al comunei Sălătrucel, nu și de reprezentat al A.L.C. Sălătrucel, aceasta fiind reprezentată de vicepreședintele asociației - B. și de secretarul asociației - C. Se apreciază că, în mod greșit, s-a reținut în considerentele sentinței că retragerea din Asociație, prin demisie, în anul 2012 nu are nici un efect asupra existenței sau inexistenței conflictului de interese, fiind evident în opinia recurentului că pentru mandatul 2012 - 2016 contractul semnat în anul 2010 nu poate constitui premisa unui conflict de interese. Deși potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 "activitatea de evaluare (...) a conflictelor de interese ori a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor și demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora", intimata fiind astfel în termen să efectueze verificări și asupra mandatului 2008 - 2012, în mod greșit instanța a reținut că semnarea unui contract de arendare în mandatul anterior ar prelungi starea unui așa zis conflict de interese în mandatul prezent, din moment ce în acest mandat organele de conducere ale asociației s-au modificat, recurentul nemaideținând calitatea de președinte (Încheierea nr. 258 din 26 iunie 2012 a Judecătoriei Brezoi). Deci, chiar dacă s-ar reține existența unui conflict de interese în mandatul 2008 - 2012, consecințele acestuia așa cum sunt reglementate de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 176/2010), nu pot fi extinse asupra perioadei 2012 - 2016.

Analiza motivelor de recurs Instanța de control judiciar reține că acțiunea în anulare ce a vizat Raportul de evaluare din 18 iulie 2013 întocmit de A.N.I. a fost evaluată de instanța de fond printr-o corectă raportare a situației de fapt la prevederile legale ce reglementează conflictul de interese în materie administrativă, respectiv art. 70 și art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispozițiile art. 75 lit. b) și f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Prin art. 70 și art. 76 din Legea nr. 161/2003 legiuitorul a definit conflictul de interese, în general, și conflictul de interese privind pe aleșii locali. Astfel, potrivit art. 70: "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative". În secțiunea a 3-a a actului normativ incident ("Conflictul de interese privind aleșii locali") art. 76 alin. (1) statuează că: "Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I." Prin Raportul de evaluare inspectorul de integritate a identificat elemente de încălcare a legislației privind conflictul de interese în materie administrativă în sensul art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care reclamantul A., în calitate de primar al comunei Sălătrucel (județul Vâlcea) a semnat Contractul de arendare din 22 aprilie 2010 (înregistrat la 22 aprilie 2010 la Consiliul Local Sălătrucel) încheiat între comuna Sălătrucel - reprezentată prin Primar - și A.L.C. de bovine, ovine, porcine și albine Sălătrucel (în continuare A.L.C. Sălătrucel), asociație în cadrul căreia reclamantul deținea funcția de președinte, contractul având ca obiect arendarea terenului pășune permanentă în suprafață de 320 ha. Și prin cererea de recurs, fără a se contesta situația de fapt descrisă mai sus, se combate încadrarea juridică reținută prin Raport și menținută de instanța de fond, subliniindu-se că în speță lipsește condiția interesului personal/patrimonial pentru existența conflictului de interese și că la data evaluării recurentul-reclamant nu mai deținea funcția de președinte al A.L.C. Sălătrucel, astfel că atât intimata, cât și instanța au extins, în mod nejustificat, conflictul de interese și pentru mandatul de Primar 2012 - 2016. Este cert că la data semnării contractului de arendare reclamantul, Primar al Comunei Sălătrucel, deținea și funcția de președinte al A.L.C. Sălătrucel. În mod corect, răspunzând criticii privitoare la lipsa unui interes în sensul art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, prima instanță a lămurit că noțiunea de folos material trebuie corelată cu cea de interes personal așa cum este aceasta definită de Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, mai exact prin art. 75 lit. b) și f) potrivit căruia: "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociație sau fundație din care fac parte." Rezultă din coroborarea acestor texte legale că sub aspectul constatării conflictului de interese este într-adevăr esențială crearea posibilității obținerii unui folos material și nu obținerea efectivă a acestuia. În cauză rezultă din probe că pentru campania 2010 A.L.C. a încasat de la A.P.I.A. suma totală de 441.621,59 RON sprijin financiar, iar prin "Hotărârea nr. 1" a Asociației s-a stabilit ca sumele primite să fie folosite în principal pentru lucrări de reabilitare și întreținere a suprafețelor de islaz concesionate de la Primăria Sălătrucel, iar eventualele diferențe să fie distribuite în folosul membrilor asociației. Într-adevăr nu reiese dacă au fost distribuite sume de bani către membrii A.L.C., printre aceștia și reclamantul - membru fondator al asociației și președinte, însă prezintă relevanță, sub aspectul conflictului de interese, numai dacă s-a creat posibilitatea obținerii de foloase patrimoniale, or, prin semnarea contractului s-a creat această posibilitate. Împrejurarea că la data evaluării recurentul-reclamant nu mai deținea funcția de președinte al A.L.C. Sălătrucel este confirmată de Încheierea Judecătoriei Brezoi nr. 258 din 26 iunie 2012 și necontestată de intimata-pârâtă, însă nu are relevanță în verificarea conflictului de interese, deoarece pentru existența acestuia s-a avut în vedere data semnării Contractului de arendare - 22 aprilie 2010 - dată la care recurentul deținea simultan și funcția de primar și pe cea de președinte al A.L.C. Sălătrucel. Activitatea de evaluare s-a efectuat pentru mandatele 2008 - 2012 și 2012 - 2016 în temeiul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.N.I., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, potrivit căruia: "Activitatea de evaluare a declarației de avere, a datelor și a informațiilor privind averea existentă, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite existente în perioada exercitării funcțiilor ori demnităților publice, precum și cea de evaluare a conflictelor de interese și a incompatibilităților se efectuează atât pe durata exercitării funcțiilor ori demnităților publice, cât și în decursul a 3 ani după încetarea acestora."

Hotărârea instanței de recurs Din cele expuse rezultă că nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 noul C. proc. civ și deci nu există motive de reformare a sentinței atacate, astfel că având în vedere dispozițiile art. 496 alin. (1) noul C. proc. civ și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,