Decizia nr. 5032/2013 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; Prin Hotărârea nr. 194 din 25 iunie 2012, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (denumit în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, „Consiliului Superior al Magistraturii”), în conformitate cu prevederile art. 40 lit. b) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin vot direct și secret, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, a respins candidatura depusă de domnul A. pentru funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (denumită în continuare, în cuprinsul prezentei decizii, „Direcția Națională Anticorupție”). Pentru a adopta această hotărâre, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reținut următoarele: Prin referatul din 2012, Direcția resurse umane și organizare a înaintat Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii propunerea privind numirea în funcția procuror șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a domnului A., procuror în cadrul acestei structuri specializate. Prin adresa din 2012, Direcția Națională Anticorupție a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea privind numirea domnului A. în funcția de procuror-șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Conform evidențelor Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al MagistraturiI, postul de conducere menționat este vacant, domnul procuror A. fiind delegat în această funcție din data de 07 mai 2012. Din înscrisurile atașate, respectiv, recomandarea procurorului-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, avizul motivat al Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție, rezultatul consultării procurorilor din cadrul Serviciului Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție, curriculum vitae al candidatului, declarațiile prevăzute de art. 49 alin. (11) raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și proiectul de management al domnului procuror, rezultă că au fost parcurse toate etapele prevăzute de art. 21 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006. Totodată, prin Hotărârea nr. 4 din 25 aprilie 2012, în temeiul dispozițiilor art. 83 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și art. 13 din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinul ministrului justiției nr. 2184/C/2006, Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție a avizat favorabil candidatura domnului procuror A. Prin adresa din 2012, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să verifice declarația domnului procuror A. și să comunice rezultatul. Din datele existente la nivelul direcției de specialitate, rezultă că domnul procuror A. are o vechime în funcția de procuror de 17 ani, nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani de activitate, iar, la ultima evaluare a activității profesionale, a fost apreciat cu calificativul „foarte bine”. În temeiul dispozițiilor art. 21 alin. (2) din Regulament, în ședința din data de 25 iunie 2012, domnul procuror A. a susținut interviul în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ocazie cu care a prezentat planul de management întocmit. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere că, în urma susținerii internului și a prezentării planului de management, domnul procuror A. nu a demonstrat că întrunește abilitățile necesare funcției de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, atât la nivelul cunoștințelor teoretice, cât și a deprinderilor practice privind managementul, comunicarea și principiile care guvernează activitatea procurorilor din cadrul acestei structuri specializate.

Contestația formulată împotriva Hotărârii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Domul procuror A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 194 din data de 25 iunie 2011 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva Hotărârii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii Prin Hotărârea nr. 726 din 5 septembrie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de domnul procuror A., reținând următoarele: În susținerea contestației, contestatorul a învederat, în esență, faptul că a fost numit, prin Hotărârea nr. 167 din 07 mai 2009 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani începând cu data de 07 mai 2009, iar în această perioadă a dovedit, prin rezultatele foarte bune obținute, reflectate în îmbunătățirea indicatorilor statistici, că are abilități manageriale de a conduce și coordona activitatea acestei structuri anticorupție, fapt pentru care a fost apreciat cu calificativul „foarte bine” la evaluările profesionale, ocupând, și în prezent, prin delegare, funcția de conducere respectivă. Totodată, contestatorul a invocat faptul că unul din membrii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avut o atitudine imparțială. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, în ceea ce privește candidatura domnului procuror A., pentru reînvestirea în funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați, a fost respectată procedura numirii în alte funcții de conducere decât cele care se ocupă prin concurs sau examen, aprobată prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că procurorul sus-menționat și-a depus candidatura, însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute de art. 55 alin. (3) raportat la art 48 alin. (10) și alin. (11) din Legea nr. 303/2004 republicată (solicitându-se Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Statului verificarea acestor declarații), proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, fiind atașate procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, recomandarea procurorului șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, procesele-verbale întocmite ca urmare a consultării procurorilor din cadrul serviciului, respectiv avizul motivat al Colegiului de conducere al Direcției Naționale Anticorupție. Din actele aflate la dosarul profesional a rezultat că domnul procuror A. are o vechime în funcția de procuror de 17 ani și 7 luni, nu a fost sancționat disciplinar în ultimii 3 ani, iar la ultima evaluarea a activității profesionale a fost apreciat cu calificativul „foarte bine”. De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reținut că, după parcurgerea acestor etape, art. 21 alin. (9) raportat la art. 19 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prevede că procurorul propus pentru numirea într-o funcție de conducere va susține un interviu în fața Secției pentru procurori Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, având în vedere faptul că, potrivit dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. republicată, cu modificările și completările ulterioare, competența de a dispune numirea în funcția de procuror șef serviciu la Direcția Națională Anticorupție aparține exclusiv Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta își păstrează, referitor la interviu, o marjă de apreciere ce nu poate fi rediscutată, evaluarea unui candidat fiind mai complexă, vizând și unele aspecte necuantificabile. Astfel, prin natura sa, controlul ulterior al unui interviu este inadmisibil, practica judiciară fiind cvasiunanimă în sensul că instanța de judecată nu se poate substitui unor comisii specializate în cazul contestării probei orale, în acest sens fiind și dispozițiile art. 33 alin. (5) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006. Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că aceste aspecte nu exclud, însă, ca o reevaluare să poată fi făcută prin discutarea unei noi propuneri de numire, formulată în conformitate cu dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, și cu procedura stabilită în Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006.

Recursul declarat împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii Împotriva Hotărârii nr. 726 din 5 septembrie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a declarat recurs procurorul A., în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În motivarea recursului, recurentul expune istoricul împrejurărilor de fapt și de drept ale litigiului dedus judecății referitoare la exercitarea, în perioada 2008-2012, a funcției de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție, scoaterea la concurs a postului respectiv de conducere și hotărârile menționate la pct. 1 și 3. Recurentul critică hotărârile menționate la pct. 1 și 3, arătând, în esență, că în perioada în care a condus Serviciul Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție a demonstrat că are abilități manageriale, dovadă în acest fiind faptul că structura a obținut rezultate foarte bune, proiectul pentru ocuparea funcției de conducere prezentat la data de 25 iunie 2012 avea aceeași structură cu cel prezentat la 07 mai 2009, când a fost numit în funcția respectivă. În același sens, recurentul arată că la evaluarea activității desfășurate în perioada 2008-2011 a primit calificativul „foarte bine” și s-a apreciat că are abilități manageriale, capacitate decizională bună, conduită ireproșabilă și o bună pregătire profesională. Totodată, recurentul arată că, la susținerea interviului în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, toate întrebările adresate de unul dintre membrii Secției au vizat domeniile Management și Comunicare, deși acestea au fost eliminate din tematică, prin Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 8 din 16 ianuarie 2012. În același sens, recurentul susține că i-a fost respinsă candidatura pentru motivul că nu conține Analiza Swot, deși aceasta este cuprinsă într-o lucrare de specialitate care nu face parte din bibliografia de concurs, iar, prin tematica de concurs, nu s-a stabilit că proiectul de management trebuie să conțină obligatoriu o asemenea analiză. Recurentul critică întrebările ce i-au fost adresate de același membru al Secției pentru procurori referitoare la deosebirea dintre oportunități și riscuri, la funcțiile managementului, necuprinse în tematică și bibliografie și, în continuare, expune aspecte de ordin judiciar intervenite ulterior în privința membrului Secției pentru procurori care i-a adresat întrebările criticate anterior. Totodată, recurentul mai arată că: nu este inadmisibil controlul ulterior al interviului, având în vedere că, potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluționează contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului; Secția pentru procurori a luat în considerare numai interviul și a făcut abstracție de elementele prevăzute de art. 21 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, care aveau o proporție covârșitoare în luarea deciziei de reînvestire, în considerarea rezultatelor foarte bune obținute anterior în exercitarea funcției, ceea ce denotă un bun management. Sub același aspect, recurentul susține că nu sunt aplicabile prevederile art. 33 alin. (5) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2006. Se mai arată că motivarea Secției pentru procurori este sumară și generală, fără a arăta în concret care sunt cunoștințele teoretice și deprinderile practice pe care nu le-a demonstrat, iar exercitarea competenței exclusive ce revine secției trebuie să respecte reguli de procedură și să nu fie arbitrară.

Apărările intimatului Consiliul Superior al Magistraturii; Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei de interes, arătând că, prin Hotărârea nr. 70 din 28 februarie 2013, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât reînvestirea recurentului, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 28 februarie 2013, în funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei de interes invocată de intimatul ConsiliuluSuperior al Magistraturii, prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, deși prin Hotărârea nr. 70 din 28 februarie 2013, A. a fost reînvestit, începând cu data de 28 februarie 2013, în funcția de procuror șef la Serviciul Teritorial Galați al Direcției Naționale Anticorupție, Înalta Curte apreciază că recurentul are un interes legitim și actual în soluționarea recursului, prin raportare la perioada cuprinsă între data Hotărârii Secției pentru procurori nr. 194 din 25 iunie 2012, prin care i-a fost respinsă candidatura, și data reînvestirii în funcția de conducere (28 februarie 2013), întrucât finalizarea prezentului demers judiciar produce efecte în privința carierei și drepturilor procurorului. Analizând recursului, prin prisma criticilor formulate, în raport cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare. După cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, recurentul a învestit instanța, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o cerere de recurs împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva Hotărârii Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă candidatura sa pentru funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Potrivit art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „Art. 55. - (1) Numirea în celelalte funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Parchetului Național Anticorupție se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, după caz. (2) Pentru numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secției ori, după caz, al direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Parchetului Național Anticorupție, unde urmează să fie numit procurorul. (3) Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător. (4) Revocarea din funcțiile de conducere a procurorilor numiți potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător. (5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secțiilor ori, după caz, al direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Parchetului Național Anticorupție.” În subsidiar, potrivit dispozițiilor art. 21 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006: „Art. 21. - (1) Numirea procurorilor, în temeiul art. 55 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în alte funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție se face la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, după caz, cu recomandarea conducătorului direcției ori, după caz, al secției din cadrul acestui parchet sau al acestei direcții. (2) Fiecare candidatură este însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute de art. 49 alin. (11), raportat la art. 48 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care și-a desfășurat activitatea și de orice alte înscrisuri considerate relevante. (3) Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul direcției sau, după caz, al secției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al Direcției Naționale Anticorupție consultă procurorii serviciului sau biroului pentru care s-a depus candidatura, cu respectarea confidențialității opțiunilor, și consemnează rezultatul într-un referat, semnat și datat. (4) După consultarea procurorilor serviciului sau biroului, conducătorul direcției ori, după caz, al secției propune procurorului general sau, după caz, procurorului-șef solicitarea avizului consultativ al colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori al Direcției Naționale Anticorupție. (5) Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competența profesională a candidatului și a percepției pe care colegii o au asupra acestuia. (6) În cazul în care pentru aceeași funcție au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul direcției sau, după caz, al secției, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor și a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi, pe care o înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție. (7) Motivarea recomandării candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecția și motivele respingerii celorlalte candidaturi. (8) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, după însușirea recomandării primite, formulează propunere motivată de numire în funcție, pe care o transmite Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de candidatura depusă de procurorul selectat, precum și de înscrisurile prevăzute la alin. (2), de avizul colegiului de conducere, de referatul privind consultarea procurorilor serviciului sau biroului, după caz, și de recomandarea prevăzută la alin. (1). (9) Prevederile art. 19 alin. (2)-(6) se aplică în mod corespunzător.” Înalta Curte reține că atât Hotărârea nr. 194 din 25 iunie 2012 a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cât și Hotărârea nr. 726 din 5 septembrie 2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost emise cu respectarea dispozițiilor citate anterior, aplicabile procedurii de numire în funcția de procuror șef al Serviciului Teritorial Galați din cadrul Direcția Națională Anticorupție, referitoare la propuneri, recomandări, avize, înscrisuri aferente și etape procedurale. Criticile recurentului referitoare la întrebările ce i-au fost adresate în cadrul interviului subsumate domeniilor Management și Comunicare nu pot fi primite, întrucât, în virtutea normei de trimitere de la art. 21 alin. (9) din Regulamentul, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, sunt aplicabile prevederile art. 19 alin. (3) lit. a) și b) din același regulament, conform cărora interviul presupune, inclusiv „identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora”, precum și „verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând în esență capacitatea de organizare, rapiditatea în luarea deciziilor, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă, capacitatea de adaptare rapidă, capacitatea de relaționare și comunicare”. Susținerile recurentului referitoare la aspecte de ordin judiciar, fără legătură cu interviul în discuție, intervenite ulterior în privința membrului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care i-a adresat întrebările criticate nu prezintă relevanță în cadrul prezentului demers judiciar, neavând nicio înrâurire asupra actelor contestate în cauză. Aserțiunile recurentului în sensul că rezultatele și evaluarea activității pe care a desfășurat-o anterior în funcția de conducere impuneau reînvestirea în funcția respectivă nu pot fi primite. Sub acest aspect, Înalta Curte reține că dispozițiile citate anterior ale art. 55 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevăd posibilitatea reînvestirii în funcția de conducere, iar nu obligativitatea reînvestirii. Rezultatele și evaluarea activității desfășurate anterior într-o funcție de conducere reprezintă doar unul dintre elementele care fundamentează hotărârea Secției corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu o ipoteză singulară, suficientă și inexpugnabilă care ar impune reînvestirea în pofida oricăror alte aspecte ce ar putea fi luate în considerare în cadrul analizei unor candidaturi concurente. Pentru toate considerentele expuse, raportat la prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de A..