ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1611/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Prin Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 814 din 15 noiembrie 2011 a fost respinsă contestația formulată de doamna C.C., judecător la Tribunalul Galați, împotriva Hotărârii nr. 707 din 27 septembrie 2011 a secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru a pronunța hotărârea atacată s-a reținut că în motivarea contestației formulate petenta a arătat că prin transferul său nu este afectată activitatea instanței la care funcționează, întrucât în semestrul I al anului 2011 la Tribunalul Galați s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de dosare pe judecător comparativ cu anul 2010, în timp ce, în aceeași perioadă, la Tribunalul București a crescut încărcătura de cauze pe judecător.

S-a mai reținut că în motivarea contestației s-a susținut că avizele nefavorabile date de Curtea de Apel Galați și Tribunalul Galați în ce privește transferul solicitat, motivate de dificultățile în ocuparea schemei de judecători, sunt consultative și nu obligatorii, iar Curtea de Apel Galați a admis o cerere de delegare a unui judecător de la Tribunalul Galați la Judecătoria Liești, Consiliul Superior al Magistraturii dispunând valorificarea rezultatelor obținute la concursul de promovare, fiind promovați doi judecători de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați.

Contestatoarea a precizat că motivele personale deosebite indicate în cerere vizează reîntregirea familiei și a invocat prioritatea cererilor de transfer față de cererile de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare din luna mai 2011. În motivarea soluției pronunțate prin hotărârea ce face obiectul prezentului recurs, Consiliul Superior al Magistraturii a reținut că prin Hotărâre nr. 707 din 27 septembrie 2011 a secției pentru Judecători a fost respinsă cererea de transfer formulată de doamna judecător C.C. de la Tribunalul Galați la Tribunalul București, avându-se în vedere motivele invocate în cererea de transfer, numărul mare de posturi vacante la Tribunalul Galați și dificultatea de ocupare a posturilor de judecător de la această instanță, precum și încărcătura medie/judecător, respectiv încărcătura medie/schemă la această instanță.

S-a apreciat că critica formulată de contestatoare privind scăderea încărcăturii medii/judecător la Tribunalul Galați nu poate fi reținută atâta vreme cât încărcătura/judecător la Tribunalul Galați s-a situat peste media înregistrată la nivel național atât în anul 2010, cât și în primul semestru al anului 2011. A mai reținut Plenul că susținerile referitoare la delegarea unui judecător de la Tribunalul Galați și valorificarea rezultatelor concursului de promovare pentru doi judecători de la aceeași instanță sunt nerelevante în cauză, întrucât se referă la instituții diferite față de aceea în discuție iar analiza cererilor de transfer se au în vedere atât condițiile de legalitate cât și criterii de oportunitate.

S-a mai arătat, în raport cu criticile formulate, că punctele de vedere ale conducerilor instanțelor nu au constituit motive determinante în adoptarea soluției asupra transferului, ci au fost evaluate în contextul celorlalte critici stabilite de art. 3 din Regulament, iar unul dintre criteriile ce sunt avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer îl constituie dificultățile în ocuparea schemei. A mai precizat intimatul că motivele de ordin personal invocate de contestatoare au fost luate în considerare la soluționarea cererii de transfer, însă acestea au fost analizate în mod coroborat cu alte criterii, respectiv situația deosebită cu care se confruntă de mai mult timp Tribunalul Galați, încărcătura medie/judecător și încărcătura medie/schemă la această instanță înregistrate în perioada de referință.

2. Recursul exercitat în cauză. Împotriva Hotărârii nr. 814 din 15 noiembrie 2011 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii a declarat recurs C.C., solicitând anularea acestei hotărâri, cu obligarea Consiliul Superior al Magistraturii să admită cererea de transfer de la Tribunalul Galați la Tribunalul București. În dezvoltarea cererii de recurs, recurenta a arătat, în esență, că din motivarea hotărârii nr. 814 din 15 noiembrie 2011 rezultă că la soluționarea contestației a fost avută în vedere doar situația Tribunalului Galați, fără a se face o analiză si a instanței unde a solicitat transferul, respectiv Tribunalul București. Sub acest aspect învederează că din datele statistice prezentate rezultă faptul că încărcătura medie/judecător în anul 2011 a scăzut foarte mult la Tribunalul Galați (501 dosare), în timp ce la Tribunalul București, încărcătura medie/judecător în anul 2011 a scăzut doar cu 154 dosare.

Referitor la situația deosebită cu care se confruntă Tribunalul Galați în ceea ce privește dificultățile în ocuparea schemei de personal, solicită să fie avut în vedere faptul că aceste împrejurări nu-i pot fi imputate. 3.Apărarea Consiliului Superior al Magistraturii. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la data de 08 martie 2012 a depus întâmpinare conform art. 308 alin. (2) C. proc. civ., prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, formulând în acest sens apărări față de susținerile recurentei care vizează soluționarea cererii de transfer. Susține că hotărârea recurată este temeinică și legală deoarece la adoptarea acesteia au fost avute în vedere motivele invocate în cererea de transfer, numărul mare de posturi vacante la Tribunalul Galați și dificultatea de ocupare a posturilor de judecător de la această instanță, precum și încărcătura medie/judecător și încărcătura medie/schemă la această instanță, situate cu mult peste media națională.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului. Pe baza actelor depuse la dosar, Înalta Curte constată că a fost investită în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un recurs ce are ca obiect Hotărârea nr. 814 din 15 noiembrie 2011 prin care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestația formulată de C.C. judecător la Tribunalul Galați, împotriva Hotărârii nr. 707 din 27 septembrie 2011 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În esență recurenta susține că prin Hotărârea recurată nu a fost analizată situația instanței la care s-a solicitat transferul, respectiv Tribunalul București, ci s-a analizat doar situația Tribunalului Galați, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător.

Exercitând controlul de legalitate asupra acestei hotărâri, instanța de contencios administrativ trebuie să se raporteze la imperativele principiului priorității interesului public în raporturile de drept administrativ, punând în balanță, pe de o parte interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției și, pe de altă parte, conținutul dreptului sau interesului legitim privat care ar putea fi vătămat printr-o hotărâre privind cariera judecătorilor și procurorilor. În concret, prin hotărârea recurată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea recurentei de transfer, recurenta apreciind că refuzul exprimat prin actul atacat este nejustificat în condițiile în care nu au fost avute în vedere criteriile din Regulament și înserate în cuprinsul contestației.

Potrivit prevederilor art. 3 din Regulamentul privind transferul și detașarea judecătorilor și procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor și procurorilor în alte funcții de conducere, precum și numirea judecătorilor în funcția de procuror și a procurorilor în funcția de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006, cu modificările și completările ulterioare, „La soluționarea cererilor de transfer ale judecătorilor și procurorilor la alte instanțe sau parchete vor fi avute în vedere următoarele criterii: - volumul de activitate al instanței sau parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele ori parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora; - vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror; - vechimea la instanța sau parchetul de la care se solicită transferul; - vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului la care se solicită transferul; - specializarea judecătorului/procurorului,specializările complementare, vechimea în cadrul secției/completului corespunzător specializării, precum și disponibilitatea de a activa în alte secții/complete decât cele corespunzătoare specializării ale instanței/parchetului la care solicită transferul, în raport cu cerințele acesteia;

- domiciliul solicitantului; - locul de muncă al soțului sau soției; - distanța dintre domiciliul și sediul instanței sau parchetului la care funcționează judecătorul ori procurorul și posibilitățile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; - starea de sănătate și situația familială " Din cuprinsul hotărârii recurate rezultă că Plenul C.S.M. a analizat atât volumul de activitate al instanței de la care se solicită transferul cât și al instanței la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante astfel cum de altfel sunt prezentate în Hotărârea nr. 707 din 27 septembrie 2011 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă cererea de transfer, astfel cum a fost formulată.

În acest sens s-au analizat datele din evidențele Direcției Resurse Umane și Organizare la data cererii de transfer atât pentru Tribunalul Galați cât și la Tribunalul București instanța unde s-a solicitat transferul de către recurentă. Așa cum a procedat intimatul prin întâmpinare, dificultățile în ocuparea schemei de personal reprezintă unul dintre criteriile care trebuie avute în vedere la soluționarea cererilor de transfer, iar nu împrejurări imputabile solicitantului.

Totodată nu pot fi reținute nici susținerile recurentei referitoare la valorificarea rezultatelor concursului de promovare pentru un judecător de la aceeași instanță, întrucât se referă la o instituție diferită de aceea în discuție, valorificarea fiind condiționată doar de existența unui post vacant, Plenul urmând să verifice doar îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege sau de Regulament, în timp ce la analiza cererilor de transfer se au în vedere condiții de legalitate, dar și criterii de oportunitate a acestora. Concluzionând Înalta Curte reține că hotărârea recurată este temeinică și legală în privința respingerii cererii de transfer, pentru motivele prezentate. 2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs.

Pentru considerentele expuse la pct. 1 în temeiul art. 312 C. proc. civ., art. 29 din Legea nr. 317/2004, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de C.C. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 814 din 15 noiembrie 2011, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2012