ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3225/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3225/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr.
3225/2015
Deliberând asupra prezentului recurs,
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe
Cadrul procesual
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 30 iunie 2011, sub nr. x/62/2011, și precizată ulterior, reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Pădurilor, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov, Organizația de Vânătoare A. și Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole Valea Corbilor, următoarele:
- în baza art. 18 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 554/2004, anularea, respectiv constatarea nulității absolute a contractului administrativ din 08 martie 2011 având ca obiect gestionarea faunei cinegetice pe fondul cinegetic nr. 24 Victoria și a actului adițional din 15 martie 2011 la acest contract;
- în baza art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004, anularea în parte a actelor administrative care au stat la baza încheierii contractului atacat, respectiv procesul-verbal din 04 februarie 2011 și anexa la acesta și procesul-verbal din 06 februarie 2011 și anexa la acesta, care conțin rezultatele analizei dosarelor de atribuire, procesul-verbal din 14 februarie 2011 și anexa la acesta, referatul de aprobare a rezultatelor finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice din 24 februarie 2011 emis de Direcția Generală Păduri din cadrul M.M.P. și anexa la acesta;
- în baza art. 1, 8 din Legea nr. 554/2004, anularea în totalitate a înscrisurilor intitulate „dovadă”, înregistrată în 20 decembrie 2010, și „anexa la dovadă” emise de I.T.R.S.V. Brașov;
- în baza art. 1, 8 din Legea nr. 554/2004, art. 17 din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, ca o consecință a anulării, respectiv constatării nulității contractului, în baza art. 18 alin. (4) lit. b), c) și d) din Legea nr. 554/2004, art. 8 alin. (4) rap. la art. 8 alin. (2) lit. b) și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 406/2007 modificată prin O.U.G. nr. 102/2010, obligarea pârâtului M.M.P. la atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 24 Victoria reclamantei și obligarea pârâtului M.M.P. prin I.T.R.S.V. Brașov să încheie cu reclamanta un nou contract de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 24 Victoria și, în caz de refuz, hotărârea ce se va pronunța să țină loc de contract, precum și obligarea pârâtului M.M.P. la încheierea cu reclamanta a unui act adițional la contractul din 21 noiembrie 2000, pe termen valabil până la încheierea contractului;
- în baza art. 18 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 și art. 17 din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010 modificat prin Ordinul M.M.P. nr. 2265/2010, să se constate nelegalitatea constituirii Asociației de Proprietari de Terenuri Agricole și Silvice Valea Corbilor.
- cheltuieli de judecată.
Prin sentința nr. 4288 din 19 octombrie 2011, Tribunalul Brașov și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Soluția instanței de fond
Curtea de
Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal,
a respins, prin sentința nr.
92/F din 30 aprilie 2013,
acțiunea precizată formulată de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (succesor în drepturi și obligații al Ministerului Mediului și Pădurilor), Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Brașov, Organizația de Vânătoare A. și Asociația Proprietarilor de Terenuri Agricole Valea Corbilor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, p
otrivit procesului-verbal din 04 februarie 2011 emis de Comisia de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, în perioada 18 ianuarie-04 februarie 2011 s-au analizat dosarele depuse pentru atribuirea dreptului de gestionare din cuprinsul fondurilor cinegetice care au făcut obiectul anunțului publicat de M.M.P. în data de 29 decembrie 2010.
Prin acest proces-verbal s-a constatat că se face dovada îndeplinirii condițiilor pentru atribuirea dreptului de gestionare din cuprinsul a 149 de fonduri cinegetice conform Anexei nr. 2A și că nu se face dovada îndeplinirii condițiilor pentru 51 fonduri cinegetice conform Anexei 2B. În anexele 1A și 2A la același proces-verbal sunt evidențiate dosarele depuse în termenul legal și, respectiv după data de 17 ianuarie 2011, iar în Anexa 1C, notificările adresate comisiei de atribuire.
În anexa 1A, la poziția 52, se află Organizația de Vânătoare A. Mediaș pentru fondul de vânătoare nr. 24 Victoria, la propunerea A.P.T.A.S. Valea Corbilor.
Prin procesul-verbal din 06 februarie 2011 emis de Comisia de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, s-a procedat la modificarea numărului fondurilor de vânătoare pentru care s-a făcut dovada îndeplinirii condițiilor, la 150 și la modificarea conținutului Anexelor 1A și 2A ale procesului-verbal din 04 februarie 2011. Astfel, în Anexa 2 la acest proces-verbal care modifică Anexa 2A la procesul-verbal anterior menționat, care conține evidența fondurilor cinegetice pentru care se face dovada îndeplinirii condițiilor pentru atribuirea directă a dreptului de gestiune a faunei cinegetice, la poziția 46 se află Organizația de Vânătoare A. Mediaș pentru fondul de vânătoare nr. 24 Victoria la propunerea A.P.T.A.S. Valea Corbilor.
Prin procesul-verbal din 14 februarie 2011 emis de Comisia de analiză a contestațiilor s-au soluționat contestațiile formulate împotriva proceselor-verbale anterior menționate, la poziția 16 din anexa la acest proces-verbal fiind menționată reclamanta A.V.P.S. Făgăraș a cărei contestație a fost respinsă.
Rezultatele finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice sunt prezentate în anexa la procesul-verbal din 24 februarie 2011 emisă de Direcția Generală Păduri, la poziția 42 aflându-se Organizația de Vânătoare A. Mediaș.
Atribuirea dreptului de gestionare a fondului cinegetic este prevăzută, sub aspectul procedurii, de Regulamentul prevăzut în Ordinul M.M.P. nr. 1221 din 11 august 2010, est ordin a fost modificat și completat prin Ordinul nr. 2265 din 16 decembrie 2010, în vigoare la data de 29 decembrie 2010, data publicării anunțului privind demararea procedurii de atribuire.
Și Legea nr 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic a suferit o modificare anterior momentului publicării anunțului anterior menționat, prin O.U.G. nr. 102/2010, iar din analiza acestor dispoziții legale rezultă că, la momentul demarării procedurii de atribuire analizată în cauză, propunerea gestionarului putea fi făcută de „persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice” care fac dovada „că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic”.
În răspunsul Ministerului Mediului și Pădurilor la contestația înregistrată în 08 februarie 2011, se arată că, din analiza documentelor depuse la dosarul de atribuire directă a fondului cinegetic nr. 24 Victoria rezultă că suprafața de teren a membrilor fondatori Primăriile Ucea, Drăguș și Viștea, este proprietate privată.
Art. 8 lit. A) pct. a din Legea nr. 407/2006 în varianta anterioară modificării prin O.U.G. nr. 102/2010 nu interzicea în mod expres participarea la propunerea gestionarului fondului de vânătoare și a unităților administrativ-teritoriale care dețineau terenuri în proprietate privată pe teritoriul fondului de vânătoare, neputându-se crea regimuri juridice diferite pentru titularii dreptului de proprietate privată. Legiuitorul a înțeles să înlăture orice alte interpretări prin modificarea adusă art. 8 prin O.U.G. nr. 102/2010 în sensul menționării exprese și a unităților administrativ-teritoriale, din interpretarea în ansamblu a art. 8 astfel modificat, reieșind în mod clar că este vorba doar despre proprietatea privată a unităților administrativ teritoriale în cazul propunerii unui gestionar altul decât cel consacrat.
A mai constatat instanța de fond că în cauză nu există cadrul legal al analizării nelegalității constituirii A.P.T.A.S. Valea Corbilor, decât prin prisma eventualei încălcări a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 213/1998, însă nu a fost probată o astfel de încălcare.
Referitor la suprafața fondului de vânătoare nr. 24 Victoria, a constatat că aceasta este stabilită prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare.
Prin Ordinul nr. 2213 din 9 decembrie 2010 s-a procedat la modificarea și înlocuirea centralizatoarelor fondurilor de vânătoare constituite în județele Maramureș și Brașov. Ca urmare, chiar înainte de momentul demarării procedurii de atribuire, s-au verificat structurile fondurilor de vânătoare de pe teritoriul județului Brașov.
Totodată, în analiza motivului de nulitate invocat în legătură cu suprafața reală a fondului cinegetic, se impune a se avea în vedere și dispozițiile alineatului al doilea al art. 53 din Legea nr 407/2006, potrivit cu care „în situația în care, în urma reactualizării prevăzute la alin. (1), fondurile de vânătoare existente la intrarea în vigoare a prezentei legi își modifică limitele, fondul de vânătoare se consideră nemodificat dacă, după reactualizare, în suprafața acestuia se regăsesc mai mult de 50% din suprafața fondului de vânătoare existent anterior reactualizării”.
În aceste condiții, o reactualizare de orice natură a fondului de vânătoare nu se poate realiza decât printr-o modalitate prevăzută de lege, respectiv prin ordin al ministrului, datele oferite de expertiza extrajudiciară neputând conduce la modificarea celor din fișa fondului de vânătoare depusă la dosar de I.T.R.S.V. Brașov.
În cuprinsul fișei fondului de vânătoare se menționează o suprafață totală de 13.241 ha.
Instanța a constatat că nu s-a făcut dovada de către reclamantă a greșitei aprecieri din partea comisiei de atribuire sau a greșitei emiteri a dovezii de către I.T.R.S.V. Niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduce la înlăturarea dovezilor administrate în fața comisiei de atribuire sau la nelegalitatea procedurii de atribuire.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș, formulând, în esență, următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
În mod greșit instanța de fond nu a constatat că A.P.T.A.S. Valea Corbilor nu a făcut dovada, cu acte juridice valabile, a deținerii în proprietate privată a peste 50% din suprafața fondului cinegetic nr. 24 Victoria, la data analizării dosarului depus de către organizația de vânătoare A. pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul acestui fond.
Instanța trebuia ca, în virtutea rolului său activ, să solicite depunerea de înscrisuri constând în titluri de proprietate sau înscrieri de carte funciară pentru a se face această dovadă, întrucât, pe de o parte, comunele Viștea, Ucea și Drăguș au participat la constituirea Asociației, iar, pe de altă parte, dovada dreptului de proprietate pentru persoanele fizice care ar fi aderat la asociație a fost făcută cu adeverințe eliberate de primăriile acestor comune pe baza registrelor agricole.
Raționamentul instanței prin care a concluzionat că cele trei comune au intrat în asociație cu teren proprietate privată, iar nu proprietate publică este greșit, bazându-se pe o interpretare eronată a probelor din dosar respectiv a titlurilor de proprietate și adeverințelor referitoare la terenuri forestiere restituite comunelor în baza Legii nr. 18/1991 și a Legii nr. 1/2000, care fac parte din domeniul public, precum și a adresei emisă de Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului.
Instanța de fond nu a avut la dosar nici un înscris oficial, eliberat de o persoană fizică sau juridică autorizată, din care să rezulte că suprafața de teren de 7118 ha menționată în anexa la dovada I.T.R.S.V. Brașov se află în cuprinsul fondului cinegetic nr. 24 Victoria.
În realitate, suprafața totală a fondului cinegetic este de 13.241 ha. Suprafața pretins a fi deținută cu titlul de proprietate privată de asociație este de 7118 ha, însă dacă se scade suprafața de 544 ha pădure ce face parte din domeniul public al celor trei comune, rezultă că nu mai este îndeplinită condiția privind procentul de 50% din suprafața fondului.
De asemenea, instanța de fond nu a verificat dacă pârâta a prezentat dovezi ale titlurilor de proprietate pentru persoanele înscrise în listele proprietarilor care aderă la A.P.T.A.S. Valea Corbilor, deși recurenta reclamantă a semnalat că au fost înscrise persoane decedate pentru care au semnat succesori ai acestora.
Nu au fost avute în vedere nici deciziile irevocabile prin care s-au anulat hotărârile consiliilor locale ale celor trei comune care au stat la baza înființării asociației.
II. Procedura în fața instanței de recurs
La data de 17 martie 2015, intimatul pârât Comisariatul de Regim Silvic și Cinegetic Brașov (fost I.T.R.S.V. Brașov) a depus întâmpinare solicitând respingerea ca nefondat a recursului.
Intimatul pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a formulat, de asemenea, întâmpinare, la data de 18 martie 2015, solicitând respingerea recursului declarat de reclamantă.
În faza procesuală a recursului a fost administrată proba cu înscrisuri noi, la dosar fiind depuse, în copie, hotărâri judecătorești, declarații autentificate și certificate de deces.
III. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluției instanței de fond, cu probele administrate și apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Recurenta reclamantă a supus controlului instanței de contencios administrativ legalitatea c
ontractului administrativ din 08 martie 2011, a actului adițional din 15 martie 2011 la acest contract, a procesului-verbal din 04 februarie 2011, a procesului-verbal din 06 februarie 2011, a procesului-verbal din 14 februarie 2011, a referatului de aprobare a rezultatelor finale privind atribuirea directă a fondurilor cinegetice din 24 februarie 2011 emis de Direcția Generală Păduri din cadrul M.M.P. și a înscrisurilor intitulate „dovadă” din 20 decembrie 2010 și „anexa la dovadă” emise de I.T.R.S.V. Brașov.
Deși a susținut că principalul motiv de nelegalitate a acestor acte îl constituie faptul că A.P.T.A.S. Valea Corbilor (la propunerea căreia s-a făcut atribuirea directă a fondului cinegetic nr. 24 Victoria) nu îndeplinea condiția legală de a deține în proprietate privată mai mult de 50% din suprafața fondului, recurenta nu a reușit să dovedească acest aspect.
Dimpotrivă, Înalta Curte constată că fondul cinegetic nr. 24 Victoria a fost delimitat prin Ordinul M.A.I. nr. 193/2002, cu modificările ulterioare, figurând cu suprafața de 13.241 ha, iar din
„Dovada” înregistrată în 20 decembrie 2010, emisă de I.T.R.S.V. Brașov în baza Ordinului nr. 1221/2016, reiese că suprafața de 7118 ha deținută de A.P.T.A.S. Valea Corbilor la data formulării propunerii de atribuire se află în cuprinsul fondului cinegetic nr. 24 Victoria.
De asemenea,
prin depunerea la dosar a Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Brașov nr. 50/2006 și adeverinței nr. 4512/2010 eliberată de Primăria Viștea, a Hotărârii Comisiei Județene de fond funciar Brașov nr. 83/2002, Deciziei Prefectului Brașov nr. 202/1991, anexa 16, și adeverinței nr. 5293/2010 emise de Primăria Ucea, a Titlului de proprietate nr. 136/L1/2002, precum și a adeverințelor nr. 52 din 12 ianuarie 2011 și nr. 2834 din 24 noiembrie 2010 emise de Primăria Drăguș, s-a făcut dovada contrară celor
consemnate în adresa din 08 martie 2011 emisă de Ocolul Silvic Pădurile Făgărașului, de care se prevalează recurenta reclamantă, în sensul că s-a confirmat atât suprafața totală necesară A.P.T.A.S. Valea Corbilor pentru a face o propunere valabilă, cât și caracterul de proprietate privată al acestei suprafețe.
Sub acest din urmă aspect, Înalta Curte constată că nu a fost înfățișată vreo dovadă a trecerii ulterioare a suprafețelor de pădure prevăzute în hotărârile Comisiei de fond funciar și în titlul de proprietate, din proprietatea privată, în domeniul public al celor trei comune.
Totodată, nu poate fi ignorat faptul că, în încheierea de ședință din 04 decembrie 2012, s-a consemnat opunerea recurentei reclamante, prin reprezentant, la efectuarea expertizei tehnice judiciare în specialitatea topografie, care ar fi fost concludentă pe aspectele privind suprafețele deținute în proprietate privată de membrii A.P.T.A.S. Valea Corbilor și ponderea acestora în raport cu suprafața totală a fondului cinegetic, pe motiv că „ar fi prea costisitoare”.
În schimb, recurenta reclamantă a înțeles să depună - ca „înscrisuri în probațiune” - un raport de expertiză extrajudiciară, întocmit la solicitarea sa, fără convocarea celorlalte părți interesate și fără a avea la bază vreunul dintre înscrisurile pe care însăși recurenta le-a indicat ca fiind relevante (titluri de proprietate, extrase de carte funciară).
De asemenea, la 09 aprilie 2012, după repunerea în discuție a necesității dovezii cu expertiză, instanța a luat act de renunțarea reclamantei la această probă.
Înalta Curte reține că, potrivit
art. 8 alin. (2) din Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 „(2) Atribuirea directă prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice:
a)
fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice și/sau juridice, inclusiv unitățile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociație legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani;
(…)”
Totodată, conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul privind atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice, aprobat prin
Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, modificat prin Ordinul M.M.P. nr. 2265/2010
:
„Art. 3. - (1) Atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se realizează dacă solicitantul dovedește îndeplinirea uneia dintre următoarele condiții:
a)
este propus, prin înscrisuri originale, de către un proprietar de terenuri sau de către o asociație de proprietari de terenuri legal constituită, care dovedește deținerea în proprietate a peste 50% din suprafața fondului cinegetic în cauză, pentru situația prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. a)
.”
De asemenea, la art. 4 din Ordin se prevede că, „(1) Pentru recunoașterea deținerii în proprietate a peste 50% din suprafața fiecărui fond cinegetic, pentru situația prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a), proprietarii, individual sau într-o asociație de proprietari legal constituită, trebuie să facă dovada:
a) deținerii în proprietate a suprafețelor de teren incluse în asociațiile de proprietari, cu copii de pe documentele de proprietate sau înscrisuri eliberate de unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază se află suprafețele de teren respective. Copiile documentelor de proprietate sunt însoțite de declarația pe propria răspundere, în original, autentificată la notariat, a proprietarului de teren sau a conducerii asociației de proprietari, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;
b) includerii suprafețelor prevăzute la lit. a) în fondul cinegetic pentru care solicită atribuirea, printr-un document original eliberat de către inspectoratul teritorial de regim silvic și de vânătoare în a cărui rază de competență se află fondul cinegetic în cauză.
(2) Pentru recunoașterea legitimității asociațiilor de proprietari de terenuri cu drept de a propune gestionarul fondului cinegetic, acestea trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) sunt constituite conform legii;
b) au ca scop alegerea și propunerea gestionarului fondului cinegetic în cuprinsul căruia persoanele asociate dețin în proprietate mai mult de 50% din suprafața acestuia, cu care administratorul fondului cinegetic poate încheia contract de gestionare. (…)”
Recurenta reclamantă contestă, deci, fără temei și dovedirea dreptului de proprietate, pentru persoanele fizice care au aderat la asociație, cu adeverințele eliberate de primării pe baza registrelor agricole [astfel cum permite art. 4 alin. (1) lit. a) din Regulament].
Cât privește certificatele de deces și declarațiile extrajudiciare depuse în copie la dosar și în baza cărora recurenta reclamantă a susținut că în A.P.T.A.S. Valea Corbilor au fost înscrise persoane decedate pentru care au semnat succesori ai acestora, Înalta Curte apreciază că faptul invocat nu poate fi considerat de plano o nelegalitate, câtă vreme titularele dreptului de proprietate erau persoanele decedate, iar calitatea de succesori ai acestora a persoanelor înscrise în asociație nu a fost contestată.
De asemenea, nu poate fi afectat de nelegalitate un act care era conform dispozițiilor legale la data emiterii lui, chiar dacă ulterior nu ar mai fi îndeplinită o cerință prevăzută de lege, în speță, prin anularea, în perioada 2012-2013, a hotărârilor consiliilor locale ale celor trei comune care au stat la baza înființării A.P.T.A.S. Valea Corbilor.
Față de împrejurările expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a apreciat corect probatoriul administrat în cauză și a făcut o aplicare corespunzătoare a dispozițiilor legale incidente la situația de fapt stabilită, reținând că s-a făcut dovada că A.P.T.A.S. Valea Corbilor deține în proprietate privată peste 50% din fondul cinegetic nr. 24 Victoria, astfel că propunerea de atribuire a fost formulată în mod legal de către această asociație și nu subzistă motivele de nelegalitate a proceselor verbale și a contractului contestate în cauză.
IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Făgăraș împotriva sentinței civile nr. 92/F din 30 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 octombrie 2015.