ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 976/2016

Decizia nr. 976/2016 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Iași la data de 26 ianuarie 2016, creditoarea SC A. SA a solicitat învestirea cu formulă executorie a biletului la ordin emis la data de 10 ianuarie 2014, scadent la data de 08 aprilie 2014, pentru suma de 7.000 lei, privind pe debitoarea SC B. SRL. Prin sentința civilă nr. 1439 din 10 februarie 2016pronunțată în Dosarul nr. x/245/2016 de Judecătoria Iași a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Iași, cauza fiind declinată spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei Suceava, în temeiul art. 641 alin. (2) C. proc.

civ., reținând că, atât sediul debitorului, cât și cel al creditoarei nu se află în circumscripția Judecătoriei Iași. Judecătoria Suceava, astfel învestită, prin sentința civilă nr. 1007 din 4 martie 2016, la rândul său, și-a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Iași și, constatând ivit conflictul negativ de competență l-a trimis, spre soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pentru a decide astfel, instanța a reținut că sediul creditoarei este același cu cel indicat de aceasta în cererea de investire cu formulă executorie, respectiv în Iași și, atât timp cât creditoarea a înțeles să opteze pentru instanța de la sediul său pentru soluționarea cererii de învestire, Judecătoria Iași este competentă să judece o astfel de cerere.

Înalta Curte, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., va stabili în favoarea Judecătoriei Iași, competența de soluționare a cauzei, pentru considerentele care succed. Obiectul sesizării instanței îl constituie cererea formulată de creditoarea SC A. SA de învestire cu formulă executorie a biletului la ordin emis la data de 10 ianuarie 2014, scadent la data de 08 aprilie 2014, pentru suma de 7.000 lei, privind pe debitoarea SC B. SRL. Potrivit art. 641 alin. (1) C. proc. civ.

(în vigoare la data de 26 ianuarie 2016, data depunerii cererii de învestire cu formulă executorie la Judecătoria Iași), „Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie”, iar conform alin. (2) al aceluiași articol de lege ,,Cererea de învestire cu formulă executorie se soluționează de judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului, după caz, în camera de consiliu, fără citarea părților.

Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va depune cererea de învestire și la judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul său ales.” Textul legal reglementează o competență teritorială alternativă, în sensul că sunt competente, deopotrivă, să soluționeze cererea de învestire cu formulă executorie a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătorești, fie judecătoria în circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul creditorului, fie judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului. Teza finală a dispozițiilor legale evocate vizează o altă situație - care însă nu se regăsește în speță - aceea în care, sediul creditorului se află în străinătate.

Totodată, potrivit art. 116 C. proc. civ., „Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.” Acest text legal consacră posibilitatea de opțiune a reclamantului în alegerea instanței, deoarece, în toate cazurile de competență teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea între mai multe instanțe, deopotrivă, competente. Norma de procedură trebuie interpretată în sensul că, odată alegerea făcută de către reclamant, instanța competentă nu poate să se dezinvestească, prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu, ori la cererea pârâtului, cum, deopotrivă, nici reclamantul nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea unei alte instanțe competente, aceste dispoziții regăsindu-se, de altfel și în redactarea art. 12 C. proc.

civ. de la 1865. În speță, creditoarea, cu sediul în Iași, a înțeles să învestească Judecătoria Iași cu soluționarea cererii de învestire cu formulă executorie. Astfel fiind, de vreme ce creditoarea și-a exprimat dreptul de opțiune consacrat de art. 116 C. proc. civ. și a învestit cu soluționarea cererii de învestire cu formulă executorie a titlului executoriu pe care îl deține Judecătoria Iași, ca instanță în circumscripția căreia se află sediul său, această instanță are competența, în raport de textele legale menționate, să soluționeze o asemenea cerere. Având în vedere considerentele expuse, în raport de art. 641 alin. (1) și (2) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Iași, competența de soluționarea a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2016.