ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 976/2016

Decizia nr. 976/2016

Asupra

conflictului negativ de competență de față, constată

următoarele:

Prin cererea înregistrată

inițial

pe rolul

Judecătoriei

Iași

la

data de 26 ianuarie 2016,

creditoarea SC A. SA a solicitat învestirea

cu formulă executorie a biletului la ordin emis la data de 10 ianuarie 2014,

scadent la data de 08 aprilie 2014, pentru suma de 7.000 lei, privind pe

debitoarea SC B. SRL.

Prin

sentința civilă nr. 1439 din 10 februarie 2016pronunțată în

Dosarul nr. x/245/2016

de Judecătoria

Iași a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a

Judecătoriei Iași, cauza fiind declinată spre competentă

soluționare în favoarea Judecătoriei Suceava,

în temeiul art. 641

alin. (2) C. proc. civ., reținând că, atât sediul debitorului, cât

și cel al creditoarei nu se află în circumscripția

Judecătoriei Iași.

Judecătoria

Suceava, astfel învestită, prin sentința civilă nr. 1007 din 4

martie 2016, la rândul său, și-a declinat competența de

soluționare în favoarea Judecătoriei Iași și, constatând

ivit conflictul negativ de competență l-a trimis, spre

soluționare, Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pentru

a decide astfel, instanța a reținut că sediul creditoarei este

același cu cel indicat de aceasta în cererea de investire cu formulă

executorie, respectiv în Iași și, atât timp cât creditoarea a

înțeles să opteze pentru instanța de la sediul său pentru

soluționarea cererii de învestire, Judecătoria Iași este

competentă să judece o astfel de cerere.

Înalta Curte,

legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de

competență, în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1)

din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., va stabili în favoarea

Judecătoriei Iași, competența de soluționare a cauzei,

pentru considerentele care succed.

Obiectul

sesizării instanței îl constituie cererea formulată de

creditoarea SC A. SA de învestire cu formulă executorie a biletului la

ordin emis la data de 10 ianuarie 2014, scadent la data de 08 aprilie 2014,

pentru suma de 7.000 lei, privind pe debitoarea SC B. SRL.

Potrivit art.

641 alin. (1) C. proc. civ. (în vigoare la data de 26

ianuarie 2016, data depunerii cererii de învestire cu formulă executorie la

Judecătoria Iași), „Titlurile executorii, altele decât

hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai

dacă sunt învestite cu formulă executorie”, iar conform alin. (2)

al aceluiași articol de lege ,,Cererea de învestire cu formulă

executorie se soluționează de judecătoria în circumscripția

căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori al debitorului,

după caz, în camera de consiliu, fără citarea

părților. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul

creditorului se află în străinătate, creditorul va depune

cererea de învestire și la judecătoria în circumscripția

căreia se află domiciliul său ales.”

Textul legal

reglementează o competență teritorială alternativă, în

sensul că sunt competente, deopotrivă, să soluționeze

cererea de învestire cu formulă executorie a titlurilor executorii, altele

decât hotărârile judecătorești, fie judecătoria în

circumscripția căreia se află domiciliul sau sediul

creditorului, fie judecătoria de la domiciliul sau sediul debitorului.

Teza finală a dispozițiilor legale evocate vizează o altă

situație - care însă nu se regăsește în speță -

aceea în care, sediul creditorului se află în străinătate.

Totodată,

potrivit art. 116 C. proc. civ., „Reclamantul are alegerea între mai multe

instanțe deopotrivă competente.”

Acest text

legal consacră posibilitatea de opțiune a reclamantului în alegerea

instanței, deoarece, în toate cazurile de competență

teritorială alternativă, reclamantul este cel care face alegerea

între mai multe instanțe, deopotrivă, competente.

Norma de

procedură trebuie interpretată în sensul că, odată alegerea

făcută de către reclamant, instanța competentă nu

poate să se dezinvestească, prin declinarea competenței de

soluționare a cauzei, din oficiu, ori la cererea pârâtului, cum,

deopotrivă, nici reclamantul nu poate reveni asupra alegerii, în favoarea

unei alte instanțe competente, aceste dispoziții regăsindu-se,

de altfel și în redactarea art. 12 C. proc. civ. de la 1865.

În speță,

creditoarea, cu sediul în Iași, a înțeles să învestească

Judecătoria Iași cu soluționarea cererii de învestire cu

formulă executorie.

Astfel fiind,

de vreme ce creditoarea și-a exprimat dreptul de opțiune consacrat de

art. 116 C. proc. civ. și a învestit cu soluționarea cererii de

învestire cu formulă executorie a titlului executoriu pe care îl

deține Judecătoria Iași, ca instanță în

circumscripția căreia se află sediul său, această

instanță are competența, în raport de textele legale

menționate, să soluționeze o asemenea cerere.

Având

în vedere considerentele expuse, în raport de art. 641 alin. (1) și (2) C.

proc. civ., Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Iași, competența

de soluționarea a cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 21 aprilie 2016.