ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1416/2016

Decizia

nr. 1416/2016

Asupra

conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la 09 martie 2016

s-a solicitat de către Biroul Executor Judecătoresc A.

încuviințarea executării silite, prin urmărirea silită a

imobilului situat în Comuna Balotești sat D. jud. Ilfov, tarla 118, nr.

cadastral x/42, înscris în cartea funciară nr. 3453, a titlului executoriu

contract de credit nr. HL20148 din 11 aprilie 2008 modificat și completat

prin actul adițional nr. 1 din 19 iulie 2011, actul adițional nr. 2

din 06 martie 2013, Actul Adițional nr. 3 din 13 martie 2013 pentru

recuperarea creanței având ca obiect suma de 49.650,19 CHF.

În

fapt, executorul judecătoresc a arătat că prin cererea

formulată de creditorul B. SA cu sediul în București, s-a solicitat

executarea silită a titlului executoriu mai sus arătat întrucât

debitorul nu a executat de bunăvoie obligațiile ce îi reveneau în

baza acestuia, iar în urma îndeplinirii condițiilor legale pentru

declanșarea urmăririi silite, a dispus admiterea cererii și

deschiderea dosarului de executare silită. În drept, executorul

judecătoresc a invocat dispozițiile art. 666 C. proc. civ.

În

susținerea cererii au fost depuse următoarele înscrisuri: cererea

creditorului, titlul executoriu, încheierea executorului judecătoresc de

admitere a cererii de executare silită. Cererea a fost legal timbrată

cu suma de 20 de lei, potrivit art. 10 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.

80/2013, conform chitanței depuse la dosar.

Prin

încheierea civilă nr. 1886 din 25 martie 2016, Judecătoria Buftea a

admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu,

declinând soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, în

circumscripția căreia își are domiciliul debitorul C.

Pentru

a pronunța această soluție, Judecătoria Buftea a

reținut că domiciliul debitorului este situat în Municipiul

Iași, aflat în circumscripția teritorială a Judecătoriei

Iași. Prin prezenta cerere s-a solicitat încuviințarea urmăririi

silite a imobilului situat în Comuna Balotești sat D. jud. Ilfov, tarla

118, nr. cadastral x/42, înscris în CF nr. 3453. În reglementarea urmării

silite imobiliare, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 1/2016,

dispoziții legale aplicabile cauzei de față în raport de data

formulării cererii de executare către executorul judecătoresc,

nu se mai prevede o competență specială a instanței de

executare de la locul situării imobilului a cărei urmărire

silită se solicită și, în acest caz competența de a dispune

încuviințarea executării revine judecătoriei de la domiciliul

sau sediul debitorului.

Judecătoria

Iași, sesizată cu soluționarea prezentei cereri, a procedat la efectuarea

de verificări în baza de date DEPABD cu privire la domiciliul debitorului

C., rezultând că acesta figurează înregistrat cu domiciliul în sat

D., comuna Balotești județul Ilfov, din data de 11 noiembrie 2013.

În

aceste condiții, instanța a invocat excepția necompetenței

teritoriale a Judecătoriei Iași în soluționarea cauzei, iar prin

încheierea nr. 511 din 16 mai 2016, a fost admisă excepția

invocată, declinându-se competența de soluționare, în favoarea

Judecătoriei Buftea, județul Ilfov.

Constatând

ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Iași a

înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea

soluționării conflictului negativ de competență, dispunând

suspendarea judecății până la soluționarea conflictului

negativ de competență.

Pentru

a pronunța această hotărâre, Judecătoria Iași a

reținut următoarele considerente:

Potrivit

art. 666 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în termen de

maximum 3 zile de la înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va

solicita încuviințarea executării de către instanța de

executare, căreia îi va înainta, în copie certificată de el pentru

conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea

prevăzută la art. 665 alin. (1) și dovada achitării taxei

judiciare de timbru.

Instanța

de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se

află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau,

după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune

altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se

află în țară, este competentă judecătoria în a

cărei circumscripție se află, la data sesizării organului

de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă

acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei

circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc

învestit de creditor.

Având

în vedere faptul că domiciliul debitorului C. se afla la data

sesizării petentului B.E.J. A. (03 martie 2016) în sat D., comuna

Balotești, județul Ilfov, iar această localitate se află,

conform Hotărârii Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea

circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă

judecătorii, în circumscripția teritorială a Judecătoriei

Buftea, județul Ilfov, în temeiul prevederilor art. 529 raportat la art.

666 alin. (1) și art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a fost admisă

excepția necompetenței teritoriale, declinându-se competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea, județul

Ilfov.

Examinând

conflictul de competență, ivit între Judecătoria Buftea și

Judecătoria Iași, Înalta Curte reține că, în cauză,

competența soluționării cauzei revine Judecătoriei Buftea

pentru considerentele ce succed:

Din

înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la 09 martie 2016, sub nr.

x/94/2016, s-a solicitat de către Biroul Executor Judecătoresc A.

încuviințarea executării silite, prin urmărirea silită a

imobilului situat în Comuna Balotești, sat D., jud. Ilfov, tarla 118, nr.

cadastral x/42, înscris în cartea funciară nr. 3453, a titlului executoriu

contract de credit nr. HL20148 din 11 aprilie 2008 modificat și completat

prin actul adițional nr. 1 din 19 iulie 2011, actul adițional nr. 2

din 06 martie 2013, Actul Adițional nr. 3 din 13 martie 2013 pentru

recuperarea creanței având ca obiect suma de 49.650,19 CHF.

Cererea

formulată de creditoare, a fost înregistrată la sediul biroului

executorului judecătoresc la 03 martie 2016, ulterior datei la care, prin

Decizia nr. 348 din 17 iunie 2014 a Curții Constituționale a

României, publicată în M. Of. la 16 iulie 2014, a fost admisă

excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 650 alin. (1)

C. proc. civ., care stipulau că instanța de executare este

judecătoria în a cărei circumscripție se află biroul

executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care

legea dispune altfel. Excepția de neconstituționalitate a fost

admisă în considerarea faptului că aceste norme permiteau un criteriu

subiectiv de apreciere din partea uneia dintre părțile litigante,

aspect ce echivala cu imposibilitatea cunoașterii, de către debitor,

a instanței de executare competente.

Astfel,

în cauză, în absența unei norme speciale atributive de

competență deveneau aplicabile dispozițiile art. 107 alin. (1)

C. proc. civ., care stabileau competența de drept comun, din punct de

vedere teritorial, pentru judecata în primă instanță, stipulând

că "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Codul

de procedură civilă, aprobat prin Legea nr. 134/2010 a fost însă

modificat și completat prin Legea nr. 138 din 15 octombrie 2014,

publicată în M. Of. la data de 16 octombrie 2014, textul art. 650 alin.

(1) din Cod primind o nouă formă, în sensul că

"instanța de executare este judecătoria în a cărei

circumscripție se află, la data sesizării organului de

executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara

cazurilor în care legea nu dispune altfel [art. 651 alin. (1) C. proc. civ.].

Cum,

din înscrisurile aflate la Dosarul nr. x/94/2016 al Judecătoriei

Iași, rezultă că debitorul C. la data sesizării Biroului

Executorului Judecătoresc A., 03 martie 2016, avea domiciliul în sat D.,

comuna Balotești, județul Ilfov, iar această localitate se

află, conform Hotărârii Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea

circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă

judecătorii, în circumscripția teritorială a Judecătoriei

Buftea, județul Ilfov, Înalta Curte, în raport de dispozițiile art.

107 C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Buftea.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2016.

Procesat

de GGC - GV