ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82846)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82846) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Cerere

de instituire a privilegiului constructorului. Condiții de admisibilitate

Cuprins

pe materii: Drept comercial. Garantarea obligațiilor

Index

alfabetic: instituire privilegiu constructor

-

expertiză imobiliară

art.1737 pct. 4

Privilegiul constructorului este o garanție ce acordă

creditorului un drept de preferință pentru încasarea creanței față de toți

ceilalți creditori chiar și ipotecari.

Nu sunt întrunite condițiile pentru instituirea privilegiului

constructorului în cazul în care suma menționată pentru instituirea acestuia nu

este atestată de o expertiză imobiliară sau de vreun alt titlu, recunoașterea

creanței de către debitoare nefiind suficientă pentru constituirea lui, având

în vedere dispozițiile art. 1737 pct. 4 C. civ. care impun efectuarea unei expertize de către un expert numit de instanță în termen de 6 luni de la

terminarea lucrărilor.

Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3099     din  8 octombrie

2013

Notă

:

În prezenta decizie au fost avute în vedere dispozițiile din vechiul Cod civil

Prin

sentința nr. 65 din 13 martie 2012 Tribunalul Brăila, Secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a respins cererea având ca obiect

instituire privilegiu constructor și înscrierea acestuia în cartea funciară

formulată de reclamanta SC B.I.R. SRL București, în contradictoriu cu pârâta SC

R.P.T. SRL București.

Pentru

a hotărî astfel, prima instanță a reținut că părțile în litigiu au încheiat

două contracte, unul de proiectare și unul de gestionare proiect, privind

construirea unui centru comercial „Armonia” și că, potrivit art. 1737 pct. 4 C. civ. se pot înscrie privilegii imobiliare, ce constituie garanții care acordă creditorului un

drept de preferință pentru încasarea creanței față de toți ceilalți creditori

chiar și ipotecari, dar s-a reținut că suma pretinsă de reclamantă pentru

instituirea acestui privilegiu nu este atestată de o expertiză imobiliară, nici

de vreun alt titlu.

Împotriva

acestei sentințe, în termenul legal, reclamanta

B.I.

SRL București a declarat apel criticând soluția pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Curtea de Apel Galați, Secția a II-a civilă, maritimă și

fluvială, prin decizia civilă nr. 84/2012 din 12 octombrie 2012, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta

B.I. SRL București,

reținându-se

că recunoașterea creanței de către debitoare nu este suficientă pentru

constituirea privilegiului constructorului, având în vedere dispozițiile art.

1737 pct. 4 C. civ., care impun efectuarea unei expertize de către un expert

numit de instanță în termen de 6 luni de la terminarea lucrărilor.

S-a

mai reținut faptul că, deși pârâta se află în insolvență nu este un motiv

determinant al respingerii acțiunii reclamantei, dar este evident că o

eventuală soluție de admitere a cererii reclamantului care nu ar respecta

cerințele legii ar fi de natură să lezeze drepturile celorlalți creditori

înscriși la masa credală.

Împotriva

acestei decizii, reclamanta

B.I. SRL București

a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate și, pe cale

de consecință, admiterea acțiunii.

Criticile

aduse deciziei atacate se referă în esență la faptul că  instanța de apel a

făcut o aplicare greșită a legii, respectiv a dispozițiilor art. 1737 pct. 4 C. civ., ce prevăd că o creanță pentru care se solicită să se constate privilegiul constructorului

trebuie dovedită printr-o expertiză dispusă de instanță, iar aceste prevederi

trebuie interpretate drept o condiție ad probationem și nicidecum drept o

condiție cerută ad validitatem.

În

acest sens, recurenta apreciază că, atâta vreme cât creanța sa este dovedită

printr-o hotărâre judecătorească prin care i s-a recunoscut creanța de 701.400

Euro, nu mai este necesară îndeplinirea cerinței prevăzută de art. 1737 pct. 4 C. civ., respectiv aceea de a dovedi aceeași creanță printr-o expertiză judiciară.

A

mai susținut recurenta că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită

a legii, în ceea ce privește susținerea instanței de apel referitoare la

lezarea drepturilor celorlalți creditori înscriși la masa credală, în

condițiile în care se apreciază că este de competența exclusivă a judecătorului

sindic care soluționează dosarul de insolvență aflat pe rolul Tribunalului

București să se pronunțe cu privire la acest aspect.

Analizând

critica adusă deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate,

Înalta Curte a constatat că aceasta este nefondată, urmând ca recursul declarat

de reclamanta

B.I. SRL București

să fie respins, pentru

următoarele considerente :

Motivul

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când

hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii sau când hotărârea este

lipsită de temei legal.

Din perspectiva acestui motiv de recurs, reclamanta

B.I.

SRL București

consideră că

i

nstanța

de apel a interpretat și aplicat greșit dispozițiile cuprinse în art. 1737 pct.

4 C. civ., având în vedere că nu mai era necesară îndeplinirea cerinței

privind efectuarea unei expertize judiciare, întrucât creanța sa a fost

dovedită printr-o hotărâre judecătorească.

Această

critică este nefondată, având în vedere că instanța de apel a interpretat și

aplicat corect dispozițiile cuprinse în art.1737 pct. 4 C. civ., în ceea ce privește privilegiul constructorului, care prevăd că au calitatea de creditorii

privilegiați asupra imobilelor arhitecții, antreprenorii, pietrarii și alți

lucrători întrebuințați pentru a zidi, a reconstrui sau a repara edificii,

canaluri sau alte opere, cu condiția însă ca prealabilmente să se fi încheiat

un proces-verbal de către un expert numit de judecătoria în a cărei rază

teritorială sunt situate edificiile, constatator stării și felului lucrărilor

ce proprietarul va declara că are de gând a face și numai în cazul când acele

lucrări ar fi fost primite cel mult în curs de șase luni, după terminarea lor,

de către expert asemenea numit de judecătorie. Dar privilegiul acesta nu poate

trece niciodată peste valorile constatate prin al doilea proces-verbal, ci se

va reduce la adaosul de valoare ce va fi existând la epoca alienării

imobilului, ca rezultat al lucrărilor executate.

În

acest context, se reține că, privilegiul constructorului este o garanție ce

acordă creditorului un drept de preferință pentru încasarea creanței față de

toți ceilalți creditori chiar și ipotecari, însă în speța de față, suma

menționată pentru instituirea acestui privilegiu nu este atestată de o

expertiză imobiliară sau de vreun alt titlu, astfel că, în mod corect s-a apreciat

de către instanța de apel că nu sunt întrunite condițiile instituite de

art.1737 pct. 4 C. civ.

Critica

recurentei potrivit căreia respingerea cererii s-a întemeiat pe faptul că

pârâta este în insolvență, deși aceasta deține o creanță certă, iar administratorul

pârâtei a recunoscut la data de 26.03.2009 această datorie, cu mult înainte de

data deschiderii procedurii, se constată că este nefondată, având în vedere că

recunoașterea creanței de către debitoare nu este suficientă pentru

constituirea privilegiului constructorului, astfel cum impun dispozițiile

art.1737 pct. 4 C. civ.

Așa

fiind, nu se poate constata că s-au încălcat dispozițiile legii pentru a fi

reținut motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și, pe cale de consecință, întrucât critica adusă deciziei pronunțate de Curtea de Apel Galați este

nefondată, potrivit art. 312 alin. 1 C. proc. civ., Înalta Curte a respins ca

nefondat recursul declarat de reclamanta

B.I. SRL București.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-08
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3099/2013
Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința nr. 85 din 13 martie 2012 Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea având
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82870)
altuia; el nu poate fi constituit decât în baza unui titlu, prescripție sau ex lege, or, niciuna dintre aceste modalități de dobândire de superficie nu este invocată în cauză. Împrejurarea că voința părților semnatare ale actului de vânzare
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #133338)
), întrucât fundamentul ei (bazat pe verificarea jurisdicțională și imutabilitatea litigiului) se justifică atâta vreme cât rămân neschimbate împrejurările de fapt și de drept care au fundamentat adoptarea hotărârii. În speță, pârâta a susț
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #152722)
cepția. Analizând excepția prescripției extinctive, a reținut că deși în mod aparent reclamanta a formulat două capete de cerere distincte, ele sunt interdependente, constatarea calității de constructor de bună-credință fiind doar o etapă î
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #169544)
la situația de fapt pe care a reținut-o, instanța de apel a aplicat greșit dispozițiile art.581 Cod civil, referitoare la lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu bună-credință, conform căruia, în cazul în care autorul lucrării a
Sursă