ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 942/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 942/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 942/2016 Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 133 din 11 februarie 2015, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 4 septembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. x/120/2014/a1.2 de Tribunalul Dâmbovița. Totodată, a respins, ca nefondate, recursurile formulate de aceeași petentă împotriva încheierilor de ședință din 2 octombrie 2014 și respectiv 30 octombrie 2014, pronunțate în același dosar. Prin Decizia nr. 605 din 30 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/120/2014/a 1.2.1, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A., împotriva deciziei mai sus menționate.
Prin încheierea de ședință din data de 21 aprilie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul de sus menționat, având ca obiect contestația în anulare, a fost desemnat curator special pentru contestatoarea A., avocat B. din Baroul Dâmbovița, a fost fixată remunerație provizorie pentru curatorul special în cuantum de 200 lei în sarcina intimatei C. Dâmbovița și s-a dispus emiterea de adrese către curatorul special desemnat și către intimata C. Dâmbovița, spre a li se aduce la cunoștință măsurile dispuse de către instanță. Împotriva Deciziei nr. 605 din 30 septembrie 2015 și a încheierii ședință din data de 21 aprilie 2015, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, în Dosarul nr. x/120/2014/al 2.1, contestatoarea A. a exercitat calea de atac a recursului, cererile fiind înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând recursurile în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele: 1. Cu privire la recursul declarat împotriva Deciziei nr. 605 din 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă; Regula In materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra contestației în anulare este aceea că o astfel de hotărâre este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată, conform art. 508 alin. (4) C. proc.
civ. În cauză, prin decizia asupra căreia s-a exercitat contestație în anulare, Curtea de Apel Ploiești a soluționat recursurile declarate împotriva unor încheieri de ședința definitive, în sensul reglementat de art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. și este o hotărâre definitivă, în conformitate cu prevederile art. 457 alin. (1) și art. 460 C. proc. civ. coroborate eu art. 634 alin. (1) pct. 5 și art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. Pe cale de consecință, în aplicarea art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în soluționarea contestației în anulare și anume, Decizia nr. 605 din 30 septembrie 2015 a Curții de Ploiești, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.
Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai cailor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Din interpretarea acestui text legal rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte cai decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție. Față de cele ce preced, Decizia nr. 605 din 30 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești nu este supusă căii de atac a recursului. 2. Cu privire la recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Ploiești: Înalta Curte constată ca încheierea recurată face parte din categoria încheierilor de ședință premergătoare, cu caracter preparatoriu.
Art. 466 alin. (4) din C. proc. civ., aplicat pentru identitate de rațiune, prevede că împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii. Cum hotărârea pronunțată în contestație în anulare nu este supusă căii de atac a recursului, astfel cum s-a arătat mai sus, nici încheierea premergătoare atacată nu este supusă recursului. În consecință, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de contestatoarea A., lipsă locuință, prin curator special B. - avocat în cadrul Baroului Dâmbovița, din Târgoviște, jud. Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata C. Dâmbovița, cu sediul în Târgoviște, județul Dâmbovița, împotriva Deciziei nr. 605 din data de 30 septembrie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, și a încheierii de ședință din data de 21 aprilie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă. Fără nicio cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 aprilie 2016.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.