ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 508/2016

Decizia nr. 508/2016

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 1466 din 9 decembrie 2014, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins, ca inadmisibile, apelurile declarate de contestatoarea A. împotriva încheierilor de ședință din data de 6 mai 2014 și respectiv, 17 iunie 2014, pronunțate de Tribunalul Dâmbovița.

Prin Decizia nr. 434 din 26 martie 2015, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 1466 din 9 decembrie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs contestatoarea A., solicitând analizarea criticilor formulate în cadrul contestației în anulare privind încheierea de ședință din data de 6 mai 2014.

Analizând recursul în condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat. în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constata următoarele:

Regula în materia căii de atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârii date asupra contestației în anulare este aceea că o astfel de hotărâre este supusă acelorași cai de atac ca și hotărârea atacată, potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (4) C. proc. civ.

În cauză, prin decizia asupra căreia s-a exercitat contestație în anulare, Curtea de Apel Ploiești a soluționat apelurile declarate împotriva unor încheieri de ședință definitive, în sensul reglementat de art. 634 alin. (4) C. proc. civ. și este o hotărâre definitivă, în conformitate cu prevederile art. 457 alin. (1), și art. 460 C. proc. civ. coroborate cu art. 634 alin. (4) și art. 483 alin. (2) teza a II-a, C. proc. civ.

Pe cale de consecință, în aplicarea art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nici hotărârea pronunțată în soluționarea contestației în anulare și anume, Decizia nr. 434 din 26 martie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, împotriva căreia s-a formulat prezentul recurs, nu este supusă căii de atac a recursului.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Din interpretarea acestui text legai rezultă că o hotărâre judecătoreasca nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, caile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional în raport de prevederile art. 129 din Constituție.

Față de cele ce preced, Decizia nr. 434 din 26 martie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a I-a civilă, nu este supusă căii de atac a recursului, urmând a se dispune în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 434 din data de 26 martie 2015 a Curții de Apel Ploiești, secția I civila.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 martie 2016.