ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 22.02.2017

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 376/2017

HOTĂRÂRE
22.02.2017
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 376/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia nr. 376/2017

Asupra

prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Huedin la data de 20 decembrie

2016, sub nr. 2026/242/2016, Biroul Executorului Judecătoresc A. din

cadrul Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de

Apel București a solicitat încuviințarea executării silite prin

poprire, pornită la cererea creditorului Cabinet de avocat B. împotriva

debitoarei Composesoratul C. SRL, în baza titlului executoriu reprezentat de

Contract de asistență juridică seria B din 3 ianuarie 2014, în

vederea recuperării creanței în sumă de 3,600 RON - onorariu de

avocat precum și a tuturor cheltuielilor de executare silită.

În motivarea

cererii, s-a arătat că debitoarea nu și-a executat de bună

voie obligația de plată a sumelor datorate în baza titlului,

executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică.

Prin

Sentința civilă nr. 955 din 22 decembrie 2016, Judecătoria

Huedin a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu

și a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București

Pentru a

pronunța această soluție, instanța a reținut

următoarele:

Potrivit art

31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 contractul de asistență

juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu

formulă executorie este de competența judecătoriei în a

cărei rază teritorială se află sediul profesional al

avocatului. Restanțele din onorarii și alte cheltuieli efectuate de

avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează

potrivit dispozițiilor statutului profesiei.

Conform art.

VII din O.U.G. nr. 1/2016, ori de câte ori, printr-un act normativ se prevede

învestirea cu formula executorie a titlurilor executorii și/sau

încuviințarea executării de către executorul judecătoresc,

acestea vor fi puse în executare după încuviințarea executării de

către instanța judecătorească competentă potrivit

legii, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.

Conform art.

2 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în

materie civilă. De asemenea, dispozițiile prezentului cod se

aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le

reglementează nu cuprind dispoziții contrare.

Astfel,

că înlăturarea de la aplicare a legii generale ori de câte ori

există o dispoziție specială într-o materie dată, nu

trebuie să fie expresă, fiind de la sine înțeleasă,

întrucât este consecința directă a principiului conform căruia

legea specială deroga de la legea generală, cea dintâi urmând a fi

aplicată cu prioritate.

Din

modalitatea de redactarea a art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 reiese

că intenția legiuitorului nu a fost aceea de a institui o

competență alternativă a instanței de executare

prevăzută de art. 651 Legea nr. 134/2010 privind Codul de

procedură civilă, ci este instituită o competență

unică, imperativă, a instanței de executare în a cărei

rază teritorială se află sediul profesional ai avocatului.

Drept urmare,

prin derogare de la normele de competență stabilite de Codul de

procedură civilă, cererea de încuviințare a executării

silite privitoare la contractul de asistență juridică este de

competența exclusivă a judecătoriei în a cărei rază

teritorială se află sediul profesional al avocatului, astfel cum

prevede art. 31 alin. (3) din Legea nr. 51/1995.

Cum, în

speță, sediul creditorului Cabinet de avocat B. se află în

localitatea București, Sector 5, rezultă că Judecătoria

sectorului 5 București este competentă cu soluționarea cauzei.

În plus,

anterior au fost depuse la Judecătoria Huedin cereri similare de

către creditoare, iar cea din urmă, ce a format Dosarul cu nr.

x/242/2016, a fost soluționată de către Judecătoria

Sectorului 5, ulterior declinării de competență.

Învestită

prin declinare, Judecătoria Sectorului 5, București, prin

Sentința civilă nr. 33 din 9 ianuarie 2017, a admis excepția

necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare

a cauzei privind pe creditorul Cabinet de Avocat B. și pe debitoarea C.

SRL, în favoarea Judecătoriei Huedin și constatând ivit conflictul

negativ de competență, a suspendat cauza și a înaintat dosarul

Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru

soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a

pronunța această soluție, instanța a reținut

următoarele:

Conform ari.

651 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, în forma în vigoare la data formulării cererii de executare

Silită, 20 decembrie 2016, instanța de executare este

judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

debitorului în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Din

coroborarea acestor dispoziții legale se reține că instanța

competentă să soluționeze cererea de încuviințare a

executării silite este instanța de ia sediul debitorului.

Dispozițiile art. 31 din Legea nr. 51/1995 nu au incidență în

cauză întrucât privesc formalitatea învestirii cu formulă executorie,

iar nu a încuviințării executării silite.

În

speță, din data sesizării organului de executare debitoarea C.

SRL avea sediul în Huedin, astfel încât instanța de executare

competentă în cauză este Judecătoria Huedin.

Analizând

conflictul de competență dedus prezentei judecăți, cu a

cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 135 alin. (1)

din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, raportat la

ari. 133 pct. 2 din același act normativ, Înalta Curte reține

următoarele:

Conform art.

651 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, instanța de executare este judecătoria în a cărei

circumscripție se află, la data sesizării organului de

executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara

cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după

caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă

judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară,

judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul

biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Din

interpretarea literală a dispozițiilor legale redate, reiese că

legiuitorul a stabilit competența teritorială de soluționare a

cererii de încuviințare a executării silite în favoarea

instanței în circumscripția căreia se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul

debitorului.

În cauza de

față Judecătoria Huedin a fost învestită cu

soluționarea unei cereri având ca obiect încuviințarea

executării silite prin poprire, pornită la cererea creditorului

Cabinet de avocat B. împotriva debitoarei C. SRL, în baza titlului executoriu

reprezentat de Contract de asistență juridică seria B din 3

ianuarie 2014, în vederea recuperării creanței în sumă de 3.600

RON - onorariu de avocat precum și a tuturor cheltuielilor de executare

silită.

Conform

înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, respectiv cererea de sesizare a

instanței aflate la Dosarul nr. x/242/2016 al Judecătoriei Huedin,

domiciliul debitoarei este în Huedin, sat Bicălatu, județul Cluj,

aflată în circumscripția Judecătoriei Huedin.

Prin urmare,

în aplicarea dispozițiilor legale redate, rezultă că

Judecătoria Huedin este competentă teritorial să

soluționeze cererea privind încuviințarea executării silite prin

poprire, pornită la cererea creditorului Cabinet de avocat B. împotriva debitoarei

asistență juridică seria B din 3 ianuarie 2014, în vederea

recuperării creanței în sumă de 3.600 RON - onorariu de avocat

precum și a tuturor cheltuielilor de executare silită.

Față

de obiectul cererii deduse judecății, incidența

dispozițiilor legale care reglementează învestirea cu formulă

executorie, reținute de către Judecătoria Huedin în motivarea

soluției de declinare de competență, nu poate fi analizată

atâta timp cât nu a fost solicitată învestirea cu formulă executorie.

Pentru

considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competența de

soluționare a cauzei având ca obiect cererea privind încuviințarea

executării silite formulată de BEJ A., la solicitarea creditorului

Cabinet Avocat B., în contradictoriu cu debitorul C. SRL, în favoarea

Judecătoriei Huedin.

LEGII

Stabilește

competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea privind

încuviințarea executării silite formulată de BEJ A., la

solicitarea creditorului Cabinet Avocat B., în contradictoriu cu debitorul C.

SRL, în favoarea Judecătoriei Huedin.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 22 februarie 2017.

Procesat de

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-02-03
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 257/2017
Decizia nr. 257/2017 Asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Huedin și Judecătoria Sectorului 5 București constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Huedin la data de 04 noiembrie 2016 sub
ÎCCJ 2018-06-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2554/2018
După deliberare, asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul judecătoriei sectorului 4 București la data de 23 octombrie 2017, sub nr. x/2017, petentul Biroul Executorului Judecătoresc
ÎCCJ 2016-10-26
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2048/2016
Decizia nr. 2048/2016 Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sectorului 4 București sub nr. 14.737/4/2016, petentul A. a solicitat încuviințarea executării silite în dosarul d
ÎCCJ 2016-04-21
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 840/2016
le de plată din convenție, dacă eventualele plăți ulterioare au fost făcute după notificarea cesiunii către debitorul cedat, dacă sumele au fost achitate în contul creanței cedate, cu determinarea eventualului debit rămas de încasat. Cauza
ÎCCJ 2017-09-19
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1208/2017
nr. 1385A/19.09.2016, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, pretinzând ca această sumă să fie reținută din valoarea cauțiunii consemnate în dosarul în care s-a judecat cererea de suspendare. În motivare, a prezentat
Sursă