ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2230/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2230/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2230/2015
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 4070 din 6 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuentul A. prin mandatar B. și intimatul SC C. SA București, prin consilierul juridic D., lipsind intimații Ministerul Economiei și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se prezintă referatul cauzei magistratul asistent arătând că cererea de revizuire este legal timbrată.
Nemaifiind chestiuni prealabile de discutat instanța acordă cuvântul asupra cererii de revizuire
Reprezentantul revizuentului precizează că a intrat în posesia unui document care atestă că data la care s-a luat la cunoștință de existența certificatului de atestare a dreptului de proprietate nu este cea pe care a prezumat-o instanța, respectiv 08 august 2007 aceasta fiind mai 2008, dată la care a fost comunicată oficial, prima dată prezumată de instanță a rezultat din faptul că în extrasele de carte funciară eliberate ulterior în anul 2008 după ce se acordase autorizația de construcție la poziția C3 - C4, s-a dispus respingerea cererii de interdicție de vânzare formulată de SC C. în baza unui certificat de grefă.
Se mai susține că la data cumpărării imobilului și la data la care a fost intabulat pe numele respectiv data de 29 mai 2007, nu existau notate la cartea funciară sarcini și nici interdicții.
Ulterior după cumpărare, cu extrasul de carte funciară de la intabulare s-au depus actele pentru autorizație de construcție pentru că certificatul de urbanism era deja scos, fusese scos de vechiul proprietar și s-a eliberat autorizația în luna noiembrie 2007.
Nu am solicitat extras.
Instanța a considerat că pentru a putea scoate autorizația trebuia scos un certificat de informare pentru a putea observa că pe 08 august 2007 era scrisă o respingere de interdicție. Dar chiar dacă am fi solicitat, când există o respingere în cartea funciară a unui imobil nu se comunică proprietarului.
Instanța a fost în eroare.
La data 14 ianuarie 2008 s-a efectuat audiență la O.C.P.I. pentru radierea unor suprapuneri generate de certificatul de atestare a dreptului de proprietate iar în dosarul OCPI exista încheierea invocată prin care specifică clar că se comunică doar petentului SC C.
Proprietarul nu putea intra în posesia acesteia pentru că nu se comunica, s-a aflat de existența acesteia în anul 2008 după declanșarea unui litigiu.
În 2007 nu aveam cunoștință. La arhivă în cererea formulată de petentă se specifică că se anexează doar certificatul de grefă nu și certificatul de atestare, la dosarul de cadastru nu a existat și nu există o copie a certificatului de atestare a dreptului de proprietate care face obiectul acestei cauze, nu se putea intra în posesie decât la data când a fost comunicată oficial, faptul că s-a intrat în posesia acestei încheieri ce arată că nu s-a putut intra în posesia informației despre existența certificatului înainte de data la care s-a luat ca referință pentru promovarea acțiunii, aceasta fiind în termen, formulată la mai puțin de 3 - 4 luni de la data comunicării.
Se mai afirmă că SC C. s-a judecat cu primul proprietar iar revizuentul fiind al patrulea proprietar nu avea calitate, nu era parte, neapărând în nici un extras existența litigiului pentru că nu a fost notat s-au judecat câțiva ani între timp proprietarii au vândut imobilul, dacă ar fi fost notat nu se cumpăra sau se negocia la preț.
La interpelarea instanței dacă la acest moment se apreciază că aceste înscrisuri puteau fi depuse în stadiul recursului, reprezentantul revizuentului susține că nu se putea având în vedere că nu se cunoștea existența acestui litigiu, instanța era obligată în virtutea rolului activ să solicite probe.
Reprezentantul SC C. S.A solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată.
Asupra cererii de revizuire de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 4070 din 6 octombrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2015.
Procesat de GGC - GV