ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2015/2015

Decizia nr. 2015/2015

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 30 septembrie 2014 pe rolul Judecătoriei Iași, petentul A., în contradictoriu cu intimata B., a formulat plângere contravențională împotriva Procesului-verbal de contravenție seria R14 nr. 0114669 din 03 septembrie 2014, prin care s-a constatat că vehiculul aparținând petentului a circulat la data de 06 iunie 2014, în județul Galați, fără a deține rovinietă valabilă, astfel că a fost reținută în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 și i-a fost aplicată sancțiunea contravențională prevăzută de art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 15/2002.

2.1. Prin Sentința civilă nr. 127 din 12 ianuarie 2015, Judecătoria Iași a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, reținând, în esență, că sunt incidente prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora plângerea se soluționează de judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

2.2. Prin Sentința civilă nr. 3701 din 27 martie 2015, Judecătoria Galați a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând, în esență, că, potrivit art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, rezultă că petentul a învestit instanța cu o plângere împotriva procesului-verbal de contravenție prin care s-a reținut săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002.

Conform art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002:

"Art. 10

1

. - Prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul."

Potrivit dispozițiilor citate, care au caracter derogatoriu de la prevederile O.G. nr. 2/2001, instanța competentă se determină în funcție de domiciliul sau sediul contravenientului.

În raport cu mențiunile din procesul-verbal de contravenție și din plângerea contravențională, rezultă că, în cauză, contravenientul are domiciliul pe raza teritorială a Judecătoriei Iași, astfel că, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ. din 2010, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimata B., în favoarea Judecătoriei Iași.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 mai 2015.

Procesat de GGC - CT