ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2462/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2462/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 2462/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei. Obiectul cauzei și procedura desfășurată în fața primei instanțe învestite
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Iași sub nr. 381/45/2009, reclamanta Agenția Națională de Integritate, în urma verificărilor efectuate în autosesizarea nr. A/46/II/2008 privind pe A., a trimis spre soluționare actul de constatare și documentele care au stat la baza acestuia, invocând drept temei dispozițiile art. 4 alin. (3) lit. a), art. 13 alin. (1) lit. c) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, în vederea confiscării sumei de 68.607 euro.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că la data de 19 mai 2008, Agenția Națională de Integritate s-a sesizat din oficiu, ca urmare a publicării articolului „Rectorii nu vor să se știe ce avere au" în ziarul „B." din data de 28 ianuarie 2008, din care rezultă că A., fost rector al Universității „C. Iași", nu a respectat dispozițiile legale privind completarea și depunerea declarațiilor de avere.
La data de 8 iulie 2008, în vederea verificării prealabile,au fost solicitate Universității „C. Iași", Direcția de Resurse Umane date privind identitatea persoanei verificate în conformitate cu prevederile Legii nr. 144/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare, precum și o copie a cărții de identitate și domiciliul pârâtului A..
Prin Adresa nr. 13518/UAIC din 18 iulie 2008, înregistrată la Agenția Națională de Integritate în data de 29 iulie 2008, Departamentul de Resurse Umane al Universității C. Iași a comunicat informațiile solicitate.
Sub aspect procedural, în conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (9) din Legea nr. 144/2007, cu modificările și completările ulterioare, persoana verificată a fost înștiințată despre declanșarea procedurii de verificare, după cum urmează:
La data de 22 octombrie 2008, s-a expediat o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu a pârâtului A. din Iași, județul lași, prin care i s-a comunicat că s-a declanșat procedura de verificare a averii. Confirmarea de primire a înștiințării a fost semnată de destinatar.
În vederea verificării propriu-zise au fost solicitate următoarele documente și informații de la Universitatea „C." Iași : adeverința de venituri pentru perioada 2007 - 2008, fișa fiscală, precum și declarațiile de avere și de interese aferente anului fiscal 2007, depuse de pârâtul A., în conformitate cu prevederile Legii nr. 144/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 42, alin. (2) din Legea nr. 144/2007 „persoanele prevăzute de lege au obligația sa depună sau să actualizeze declarațiile de avere și de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie pentru anul fiscal anterior".
Ca urmare a analizării datelor menționate în declarația de avere înregistrată la Universitatea „C. Iași" la data de 1 septembrie 2008 și comparării acestora cu datele menționate în documentele solicitate de la instituțiile statului, au rezultat următoarele:
Pârâtul A. și-a încetat activitatea de rector al Universității „C." lași la data de 5 martie 2008. Declarația de avere trebuia depusă, conform art. 42, alin. (3), din Legea nr. 144/2007, în termen de cel mult 15 zile de la data încetării activității.
La data de 1 septembrie 2008, cu nerespectarea termenului de depunere prevăzut de lege, pârâtul A. a depus declarația de avere aferentă anului fiscal 2007. La capitolul „Bunuri imobile" a menționat că deține un teren intravilan în suprafață de 682 mp, situat în lași, județul lași, dobândit în anul 1996, precum și o casă situată în Iași, județul lași, în suprafață de 42 mp, dobândită în anul 1996 prin cumpărare. În același timp, pârâtul A. a declarat că mai deține un apartament, în suprafață de 95 mp, dobândit în anul 1992 prin cumpărare, situat în lași. La capitolul „Bunuri mobile" a menționat că deține un autoturism marca D., an de fabricație 2002, dobândit prin cumpărare. La capitolul „active financiare" din declarația de avere aferentă anului fiscal 2007, au fost menționate următoarele conturi deschise la BRD Iași:
- cont depozit la termen, deschis în anul 2002, în valoare 44.444,30 RON;
- cont depozit la termen, deschis în anul 2004 în valoare 46,487,80 euro;
- cont depozit la termen, deschis în anul 2004 în valoare 32.758,83 dolari SUA;
- cont curent, sold în aprilie 2008 în valoare 713.536,44 RON;
- cont curent, sold în aprilie 2008 în valoare 6.640,60 euro;
- cont curent, sold în aprilie 2008 în valoare 5.555,80 dolari SUA
Prin Adresa nr. 167/25/03/2009 BRD a transmis următoarele conturi și depozite deschise de pârâtul A.:
- SV 8453962400 - cont curent deschis în RON la data de 3 ianuarie 2001; sold la data de 1 septembrie 2008 de 4.237,3 RON;
- SV 13759962400 - cont curent deschis în euro la data de 23 septembrie 2002; sold la data de 1 septembrie 2008 de 14.874,23 euro;
- SV 25635422400 - cont curent deschis în dolari SUA la data de 5 aprilie 2004; sold la data de 1 septembrie 2008 5.583,38 dolari SUA;
- SV 41285602400 - cont curent deschis în dolari SUA la data de 20 iunie 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 5.583,38 dolari SUA;
- SV 49128492400 - cont curent deschis în RON la data de 12 decembrie 2005; sold la data 1 septembrie 2008 de 791.218,98 RON;
- SV 91530282400 - cont curent deschis în euro la data de 22 ianuarie 2008 sold la data de 1 septembrie 2008 12.176,23 euro;
- SV 95789312400 - cont curent deschis în RON la data de 24 martie 2008; sold la data de 1 septembrie 2008 5,12 RON;
- SV 97234492400 - cont curent deschis în euro la data de 15 aprilie 2008 sold la data de 1 septembrie 2008 de 45.343,95 euro;
- TD 17755782400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 3 aprilie 2003; sold la data de 01 septembrie 2008 de 15.694,69 RON;
- TD 20134952400 - cont depozit la termen deschis în RON la data de 18 iulie 2003; sold la data de 1 septembrie 2008 de 7.581 RON;
- TD 20135242400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 18 iulie 2003; sold la data de 1 septembrie 2008 de 3.972,52 RON;
- TD 20537102400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 4 august 2003; sold la data de 1 septembrie 2008 de 7.557,06 RON;
- TD 23782672400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 24 decembrie 2003; sold la data de 1 septembrie 2008 de 12.000 RON;
- TD 33187842400 - cont depozit la termen, deschis în euro la data de 23 decembrie 2004; sold la data de 1 septembrie 2008 de 6.528,78 euro;
- TD 37557062400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 28 martie 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 35.496,90 RON;
- TD 390817824400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 29 aprilie 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 14.159,38 RON;
- TD 412939524400 - cont depozit la termen, deschis în dolari SUA la data de 20 iunie 2005; sold ia data de 1 septembrie 2008 de 10.853,15 dolari SUA;
- TD 42779962400 - cont depozit la termen, deschis în dolari SUA la data de 20 iulie 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 11.252,43 dolari SUA;
- TD 43192952400 - cont depozit la termen, deschis în RON la data de 03 august 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 10.422,20 RON;
- TD 58172372400 - cont depozit la termen, deschis în dolari SUA la data de 20 iulie 2006; sold la data de 1 septembrie 2008 de 10.594,25 dolari SUA;
- TD 41293952400 - cont depozit la termen, deschis în dolari SUA la data de 20 iunie 2005; sold la data de 1 septembrie 2008 de 10.853,15 dolari SUA
Total conturi:
- 902.345,15 RON reprezentând 256.318 euro (curs euro din data de 1 septembrie 2008 de 3,5204 RON;
- 54.719,74 dolari SUA reprezentând 37.365 euro (curs dolari SUA din data de 1 septembrie 2008 de 2,4039 RON și euro Ia cursul de 3,5204 RON din data de 1 septembrie 2008);
- 78.923,19 euro.
Total sume conturi: 372.607 euro
În aceeași declarație de avere pârâtul A. a declarat următoarele venituri; venituri din salarii
- norma de bază (activitate didactică Univ. „C." lași, conducere doctorat) - suma de 106.139 RON;
- alte activități (conducere doctorat, cercetare activitate didactică) - 228.961 RON;
- venituri din activități independente (drepturi proprietate intelectuală) - 2.218 RON;
- venituri soție (consilier principal DGFP lași) - 60.345 RON.
În urma verificării datelor din declarația de avere aferentă anului fiscal 2007 și comparării cu datele puse la dispoziție de BRD s-a constatat că pârâtul A. nu a declarat toate conturile bancare și toate depozitele enumerate anterior, care, însumate, la data de 1 septembrie 2008, reprezintă 372.607 euro, existând o diferență între sumele înscrise în declarația de avere (294.601 euro) și sumele existente în conturile curente și conturile de depozit la termen de 78.000 euro. S-a afirmat că verificarea nu s-a efectuat în conturile și pentru bunurile membrilor familiei pârâtului A. deoarece autosesizarea nu permite acest lucru.
La data de 25 mai 2009, pârâtul A. s-a prezentat la sediul Agenției Naționale de Integritate ocazie cu care i s-a prezentat conținutul autosesizării nr. A/46/H/2008, precum și documentele aflate până la această dată în dosar. Totodată ANI a mai menționat că pârâtul a prezentat o copie a declarației de avere depusă la Biroul Electoral al Municipiului lași în data de 18 aprilie 2008 și nu la Universitatea „C." lași, așa cum ar fi trebuit să depună la data încetării funcției de rector.
Referitor la data încetării funcției de rector, pârâtul A. a susținut că s-a produs în data de 06 aprilie 2008, conform Ordinului de numire în funcție nr. 3523 din 7 aprilie 2004. La solicitarea făcută de către inspectorul de integritate, pârâtul a transmis o copie a Ordinului nr. 3523 din 7 aprilie 2004 și o copie a carnetului de muncă din care reiese că data încetării funcției de rector este data de 5 martie 2008.
Având în vedere această dată reclamanta a considerat că pârâtul nu a depus declarația de avere în termenul legal prevăzut de art. 42, alin. (3) din Legea nr. 144/2007, aceasta fiind depusă la Universitatea „ C." lași în data de 1 septembrie 2008, dată până la care s-a făcut verificarea averii sale. A mai precizat că verificarea nu s-a extins asupra bunurilor și conturilor bancare ale rudelor de gradul I.
Incidentele privind competența soluționării cauzei
Prin Sentința civilă nr. 127/CA/13 iulie 2009, Curtea de Apel Iași și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal care, la rândul său prin Decizia nr. 3369 din 24 iunie 2010 a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reținând că față de dispozițiile Legii nr. 115/1996 și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 415/2010 prin care s-a declarat neconstituțională Legea nr. 144/2007, aceasta este instanța competentă material și teritorial.
Recursul declarat împotriva deciziei la completul de 9 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost respins prin Decizia nr. 819 din 22 noiembrie 2010, ca inadmisibil.
După reînregistrarea dosarului la Curtea de Apel București, această instanță a declanșat un nou conflict de competență cu aceeași Curte de Apel Iași, fiind pronunțate succesiv Sentința nr. 6388 din 2 noiembrie 2011, respectiv Sentința nr. 97 din 12 martie 2012.
Soluționând conflictul, Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 3369 din 29 iunie 2012 a stabilit competența în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, statuând că, deși dispozițiile procedurale nu prevăd expres că hotărârea prin care Înalta Curte se declară necompetentă (și, corelativ, desemnează instanța competentă căreia îi trimite dosarul) produce efecte specifice unui regulator de competență totuși, această concluzie se degajă cu evidență, neexistând o instanță ierarhic superioară care să soluționeze eventualul conflict.
Ca urmare, s-a păstrat optica exprimată prin Decizia nr. 3369 din 24 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
Hotărârea instanței de fond
Prin Sentința civilă nr. 2294 din 8 septembrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins actul de sesizare și a dispus închiderea dosarului privind pe reclamanta Agenția Națională de Integritate, în contradictoriu cu pârâtul A. și intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat că prin actul de constatare nr. A46/II/2008 întocmit potrivit art. 44 alin. (1) lit. a) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 s-a apreciat că există o diferență vădită între averea dobândită și veniturile realizate de A. Acesta și-a încetat activitatea de rector al Universității Al. Ioan Cuza Iași la data de 5 martie 2008, iar declarația de avere trebuia depusă conform art. 42 alin. (2) din lege în cel mult 15 zile. Ca urmare a emiterii actului de constatare din 26 mai 2009, ANI a sesizat Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal pentru confiscarea sumei de 68.607 euro considerată ca fiind obținută nejustificat de către pârât.
Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize contabile prin încheierea din 30 septembrie 2013, având următoarele obiective:
1) Să se stabilească veniturile și cheltuielile efectuate de persoana cercetată, luând în considerare atât documentele depuse de pârât în cursul cercetării cât și la instanță;
2) Să se stabilească cheltuielile de întreținere în raport de O.G. nr. 217/2000 pentru calcularea coșului zilnic de consum în funcție de veniturile obținute de pârât din exercitarea funcțiilor deținute;
3) Să se stabilească sumele de bani aflate în conturile pârâtului la nivelul anului 2008 avându-se în vedere și dobânzile aferente;
4) Să se calculeze diferențele dintre venituri și cheltuieli;
5) Să se confirme, sau, după caz, să se infirme (în raport de realitatea conținutului documentelor) susținerile pârâtului relative la erorile operate de inspectorul de caz în lecturarea și opisarea conturilor prin: neluarea în calcul a veniturilor rezultate din funcțiile exercitate la nivel european, inventarea de conturi, specificarea ca având sold activ a unor conturi pe zero;
6) Să se stabilească baza de calcul argumentativă folosită de inspectorul de caz în considerarea „coșului zilnic”/cheltuielilor justificate și dacă disproporția dintre venituri și cheltuieli indică resurse nejustificate;
7) Să se stabilească situația sumelor din conturi.
Agenția Națională de Integritate a transmis la data de 30 martie 2014, în copie, dosarul administrativ care a stat la baza emiterii actului de constatare și care, împreună cu înscrisurile justificative depuse de pârât referitoare la veniturile obținute de către acesta și familia sa au fost avute în vedere la întocmirea raportului de expertiză contabilă, cu obiectivele mai sus menționate.
Astfel, expertul a stabilit veniturile și cheltuielile efectuate de persoana cercetată în raport de documentele depuse de către pârât în cursul cercetării și la instanță, fiind avută în vedere perioada 2000 - 2008.
S-a constatat că pârâtul a realizat venituri din salarii la funcția de bază conform fișelor fiscale FF1, venituri realizate la Universitatea C. din Iași în perioada 2000 - 2008, venituri din salarii și asimilate salariilor, altele decât cele de la funcția de bază conform fișelor fiscale FF2, venituri din drepturi de proprietate intelectuală conform adeverințelor prezentate, venituri de la Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților în cursul anului 2008, venituri pentru activitatea de europarlamentar conform fișelor fiscale, venituri încasate de la Parlamentul European în cursul anului 2008, sume forfetare sub formă de indemnizație de călătorie și de ședere (sume calculate în funcție de participarea la activitățile PE), precum și sume forfetare pentru cheltuieli generale ale cabinetului de europarlamentar din țară, conform extraselor de cont valută euro BRD) și venituri din dobânzi bancare.
Totodată, au fost calculate venituri din salarii și drepturi de proprietate intelectuală conform fișei fiscale și a declarațiilor privind activități independente în perioada 2000 - 2004, total venituri încasate 367.893.87 RON adică 99.970,88 euro, fiind calculate și veniturile pentru perioada 2005 - 2008 în valoare totală de 1.151.012 RON adică 317.566,55 euro. Astfel, veniturile calculate de expert până la 1 septembrie 2008 sunt de 396.254 euro. De asemenea, expertul a avut în vedere și veniturile încasate de pârât de la Parlamentul european în cursul anului 2008, respectiv veniturile salariale pentru activitatea de europarlamentar, venituri din indemnizații forfetare din călătorie și ședere și venituri din încasarea sumelor forfetare pentru funcționarea Cabinetului de deputat din țară.
S-a reținut că veniturile încasate de pârât din activitatea de europarlamentar au fost de 159.801,48 euro, pârâtul realizând și venituri din dobânzi bancare, astfel cum rezultă din datele primite de la BRD Iași și BCR, expertul calculând în raport de dispozițiile art. 67 C. fisc. venitul net obținut din dobânzi la 31 decembrie 2008 în sumă de 8.899,86 euro, astfel încât veniturile totale în perioada 2000 - 2008 sunt de 584.238,61 euro. Totodată, au fost stabilite cheltuielile efectuate de pârât în aceeași perioadă 2000 - 2008, respectiv cheltuieli pentru achiziția de bunuri mobile în anul 2000, un autoturism, pentru care s-a prezentat factura, cheltuieli efectuate pentru activitatea de europarlamentar, cheltuieli forfetare din activitatea de europarlamentar din țara de origine și cheltuieli de întreținere în raport de O.G. nr. 217/2000 privind calcularea coșului zilnic de consum, rezultând cheltuieli totale în sumă de 195.073,08 euro, veniturile totale în perioada 2000-2008 fiind de 584.238,61 euro.
Elementele constitutive ale coșului zilnic de consum și valoarea acestuia au fost stabilite în anexa la O.U.G. nr. 217/2000 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, actualizarea acestuia realizându-se pe baza evoluției prețurilor de consum conform informațiilor colectate de Institutul Național de Statistică.
Din informațiile obținute de la băncile la care pârâtul avea deschise conturi se reține că la data de 31 decembrie 2008 în conturile acestuia se afla suma de 148.057,41 euro. Cum în actul constatator al ANI la capitolul cheltuieli ocazionate de întreținere se face referire la familie, expertul a menționat și veniturile înregistrate de soția pârâtului, Oprea Mariana, care pentru anul 2008 sunt în sumă de 17.186,0 euro, venituri care nu au fost înregistrate, iar conform coșului minim pentru perioada 2000 - 2008 cheltuielile pentru întreținerea acesteia au fost calculate la suma de 6.477,88 euro.
A rezultat o diferență între venituri și cheltuieli pentru perioada 2000 - 2008 de 389.165,69 euro, diferență calculată numai în ceea ce îl privește pe pârât fără să fie avute în vedere și veniturile soției.
Din concluziile expertului a rezultat că au fost preluate greșit de către inspectorul Agenției Naționale de Integritate disponibilitățile din conturi. La contul bancar curent deschis în dolari SUA la 20 iunie 2005 și închis la 3 iunie 2009 a fost înregistrat de către Agenția Națională de Integritate un sold de 5.583,58 dolari SUA În realitate, la 31 august 2008 acest cont avea sold zero. La depozitul la termen deschis la 24 decembrie 2003 s-a înregistrat de Agenția Națională de Integritate un sold de 12.000 RON, în condițiile în care la 20 martie 2007 când s-au calculat depozitele avea sold zero. De asemenea, la depozitul la termen deschis în dolari SUA la 20 iunie 2006 figura în evidentele Agenției Naționale de Integritate cu suma de 10.853,15 dolari SUA greșit înregistrată. Astfel, din calculele eronate identificate de expert a rezultat că a fost majorat disponibilul din conturi la data de 31 august 2008, cu 12.000 RON și 16.436,53 dolari SUA
De asemenea, expertul a identificat erori de calcul și în privința cheltuielilor familiei.
Agenția Națională de Integritate a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză contabilă judiciară, susținând că există o diferență vădită între averea dobândită și veniturile realizate de către pârât care nu poate fi justificată cu expertiza realizată, menținându-și opinia că pârâtul nu a declarat toate conturile bancare și toate depozitele enumerate în actul de constatare și care totalizează 372.607 euro, existând o diferență între sumele înscrise în declarația de avere și sumele existente în conturile curente și conturile de depozit la termen, de 78.000 euro.
Din răspunsul expertului la obiecțiunile formulate, cât și la recomandarea instanței de a preciza și veniturile obținute de soția pârâtului în perioada supusă controlului 2000 - 2008, se reține că soția pârâtului, A., a realizat venituri de 72.443 euro în perioada controlată, iar în ceea ce privește cheltuielile efectuate de pârât, având în vedere și activitatea de europarlamentar a acestuia s-au avut în vedere Regulamentul PE al Normelor privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților și Regulile prevăzute în fișa financiară aprobată, cât și Adresa de site cu informații privind cheltuielile parlamentarilor europeni.
Concluzionând, în raport de proba administrată, instanța de fond a constatat că veniturile obținute de pârât au fost mai mari cu 241.000,99 euro față de cheltuieli. S-a punctat că balanța realizată de către expert între venituri și cheltuieli a fost corectă neputându-se ignora veniturile soției.
Ca urmare, în temeiul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 115/1996 s-a dispus închiderea dosarului.
Recursul declarat de Agenția Națională de Integritate
Împotriva sentinței curții de apel a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 5, 9 și art. 304
1
C. proc. civ. Recurenta a susținut, în esență, că:
• au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., prin aceea că au fost încălcate drepturile procesuale ale soției persoanei cercetate, care nu a fost citată în cauză; au fost ignorate dispozițiile art. 10 din Legea nr. 115/1996 care consacră dreptul la apărare și dreptul de a dovedi contrariul actului se sesizare al instanței de judecată, al aceste persoane;
• sentința este nulă, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 261 alin. (1) C. proc. civ., întrucât atât din încheierea de la 1 septembrie 2014, cât și din sentință „lipsește intimata-pârâtă Oprea Mariana, în condițiile în care aceasta făcea parte din raportul juridic dedus judecății …”;
• pe fondul cauzei - la acest punct sunt reluate nefiltrat aspectele învederate în actul de sesizare al instanței (pct. 1 din decizie) - se susține că hotărârea fondului este nelegală întrucât nu a reținut faptul depunerii cu întârziere a declarației de avere aferentă anului fiscal 2007 de către pârât; din compararea declarației de avere cu datele puse la dispoziție de BRD rezultă că nu au fost declarate toate conturile bancare și toate depozitele aferente, diferența fiind în cuantum de 78.000 euro; scăzând din veniturile cumulate realizate în perioada 2001 - 2008: 389.000 euro, cheltuielile ocazionate de întreținerea familiei: 65.000 euro și achizițiile realizate (conturi bancare și alte bunuri mobile) rezultă o diferență vădită între averea dobândită și veniturile realizate de 68.607 euro, care a fost dobândită în mod nejustificat.
Apărările intimatului A.
Prin întâmpinarea - ce a fost calificată concluzii scrise - înregistrată la data de 8 iunie 2015, intimatul A. a solicitat în principal constatarea nulității/inadmisibilitatea recursului și, în subsidiar, respingerea căii de atac, ca nefondate.
Intimatul a susținut că recursul este nul pentru că nu este motivat în drept și inadmisibil pentru că Agenția Națională de Integritate își invocă propria turpitudine în legătură cu determinarea cadrului procesual. În plus, nu este posibilă confiscarea averii independent de o acuzație de natură penală sau contravențională.
Pe fondul cauzei, intimatul a arătat, în esență, că soluția se fundamentează pe concluziile expertizei care nu au fost combătute. Instanța de fond a sancționat multiplele erori din actul de constatare al ANI, cum ar fi inventarea unor conturi inexistente ori a unor solduri denaturate, ignorarea veniturilor pe care le-a obținut în calitate de parlamentar european, etc.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând cu prioritate conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepțiile care vizează calea de atac exercitată de ANI, Înalta Curte constată că excepția nulității recursului nu poate fi primită, câtă vreme recurenta a indicat motivele de nelegalitate, corespunzător dispozițiilor art. 302
1
alin. (1) lit. c) C. proc. civ. De asemenea, recurenta și-a încadrat în drept criticile formulate, după cum rezultă din cele redate la pct. 4 al acestei decizii. Nu în ultimul rând, în materia examinată, recursul este devolutiv, potrivit art. 304
1
C. proc. civ., sentința putând fi examinată sub toate aspectele, așa încât neîncadrarea criticilor în motivele enumerate al art. 304 C. proc. civ. nu poate conduce la aplicarea sancțiunii nulității recursului.
Celelalte aspecte care au fost circumscrise de intimat inadmisibilității căii de atac reprezintă, în realitate, apărări formulate în raport cu motivele de recurs și vor fi tratate ca atare în cele ce succed.
Examinând sentința prin prisma criticilor recurentei, a apărărilor din întâmpinare, cât și potrivit art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu există motive pentru reformarea acesteia.
Instanța de contencios administrativ a fost învestită la data de 1 iunie 2009 de către ANI, în condițiile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, privind înființarea, organizarea și funcționarea ANI (în forma în vigoare în perioada de referință), cu o cerere de confiscare a sumei de 68.607 euro, susținându-se că a fost obținută în mod nejustificat de către A., persoană a cărei avere a fost cercetată în virtutea calității sale de fost rector al Universității „C.” din Iași.
La solicitarea reprezentantului Ministerului Public - a cărui participare la această procedură este obligatorie conform art. 16 teza finală din Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici - prin încheierea de la 30 septembrie 2013 curtea de apel a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, ale cărei obiective sunt detaliate la pct. 1 din această decizie.
Soluția pronunțată în cauză, de închidere a dosarului, se fundamentează pe constatarea că intimatul-pârât și-a justificat proveniența averii, concluziile expertizei fiind clare în această privință. Nu în ultimul rând, Înalta Curte observă că la judecata în primă instanță și procurorul - alături de pârât - a pus concluzii în acest sens, semnalând numeroasele inadvertențe și erori din actul de constatare al ANI.
Reevaluând ansamblul probator și contextul procedural al cauzei, pentru a răspunde la criticile recurentei, Înalta Curte nu decelează motive apte să conducă la reformarea sentinței atacate.
Din prezentarea recursului - pct. 4 din decizie - rezultă că recurenta invocă atât neregularități de natură procedurală, cât și de fond.
În prima categorie intră aspectele care au fost circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., legate de neparticiparea la judecată a soției persoanei cercetate. Se observă că, deși recurenta a formulat două critici distincte referitoare la încălcarea drepturilor acestei persoane, în realitate premisa este unică, recurenta susținând că ar fi fost încălcate dispozițiile art. 10 din Legea nr. 115/1996, care dispun că „dacă persoana a cărei avere este supusă controlului este căsătorită, controlul se extinde și asupra averii și veniturilor dobândite de soț”.
În cauză însă soția persoanei cercetate nu a suferit nicio vătămare din faptul neantrenării sale procesuale.
Recurenta ANI nu se poate prevala de dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., text la care trimite motivul de casare, câtă vreme, neinvocându-se un caz de nulitate expresă, vătămarea trebuie dovedită. Or, ANI nu poate dovedi că a fost vătămată de presupusa neregulă procedurală mai ales că - după cum bine s-a apărat intimatul-pârât - chiar agenția a generat-o prin aceea că în procedura administrativă nu a audiat persoana respectivă și, implicit, nu a solicitat citarea acesteia în instanță.
Nici în ceea ce privește fondul cauzei, criticile recurentei nu sunt fondate.
Mai întâi, Înalta Curte remarcă faptul că recurenta reiterează susțineri care nu sunt pertinente în acest stadiu al procedurii, referitoare la depunerea cu întârziere a declarației de avere pe anul 2007 de către intimat ori inexactități în privința conturilor bancare indicate în cuprinsul acesteia. Este evident că în etapa inițială aceste elemente au contribuit la sesizarea din oficiu a ANI cu privire la cercetarea averii, însă nu prezintă nicio relevanță ulterior în contextul în care, odată declanșată, procedura are în vedere situația concretă a averii dobândite în perioada de referință 2000 - 2008, iar nu a celei declarate.
Mai mult decât atât, potrivit concluziilor expertei contabile Ambrozie Amalia, pct. 3 și 5 (fila 262, dosar curte de apel) însușite de prima instanță și necombătute în nici un mod prin recursul declarat, sumele depuse în conturi bancare au fost corect declarate de persoana cercetată.
De asemenea, același raport de expertiză a relevat împrejurarea că mai multe categorii de venituri legal obținute de persoana cercetată nu au fost avute în vedere la întocmirea actului de constatare, suma cea mai mare fiind reprezentată de veniturile încasate de la Parlamentul European până la data de 31 august 2008: 102.232 euro.
Or, fie și numai prin raportare la aceasta, cererea de confiscare a sumei pretins dobândită nejustificat: 68.607 euro, apare ca fiind nefondată.
Conchizând, Înalta Curte constată că Agenția Națională de Integritate nu a reușit să răstoarne prezumția constituțională de liceitate a dobândirii a averii, reglementată în art. 44 alin. (8), din Constituția României.
Ca atare, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și al art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de față, ca nefondat.
Totodată, în temeiul art. 274 C. proc. civ., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către intimat, constând în cheltuielile de transport ale avocatului său, conform dovezilor atașate la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimatul - pârât A..
Respinge recursul declarat de Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 2294 din 8 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă pe recurenta-reclamantă Agenția Națională de Integritate la plata sumei de 1.077 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimatul-pârât A.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 iunie 2015.
Procesat de GGC - LM