ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1208/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1208/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor
de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală
nr. 97 din 29 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a respins cererea de
schimbare a încadrării juridice a infracțiunilor pentru care a fost trimis în
judecată inculpatul A.R.S. din art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunile prevăzute de
art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și
art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 3 alin.
(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320
1
C. proc.
pen., a fost condamnat inculpatul A.R.S. zis "S.", la pedeapsa de 15
ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară, fără
drept, de droguri de mare risc.
S-a aplicat inculpatului
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile
publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând
exercițiul autorității de stat, pe o durată de 6 ani, pedeapsă ce se execută după
executarea pedepsei principale.
În baza
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A.R.S. la pedeapsa de 10 ani închisoare
pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc.
S-a aplicat inculpatului
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1)
lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani, pedeapsă ce se execută
după executarea pedepsei principale.
În baza
art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. inculpatul A.R.S. va executa
pedeapsa cea mai grea, aceea de 15 ani închisoare și 6 ani
pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a doua și
lit. b) C. pen.
S-a aplicat inculpatului
A.R.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a), teza
a doua și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 3 alin. (1)
și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a
fost condamnat inculpatul A.M.I. la pedeapsa de 15 ani și 6 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de introducere în țară, fără drept, de droguri de mare risc.
S-a aplicat inculpatului
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a), teza a doua și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile
publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând
exercițiul autorității de stat pe o durată de 7 ani, pedeapsă ce se execută după
executarea pedepsei principale.
În baza
art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.M.I. la pedeapsa de 10 ani închisoare
pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc.
S-a aplicat inculpatului
pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit.
a), teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 5 ani, pedeapsă ce se execută
după executarea pedepsei principale.
În baza
art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen., inculpatul A.M.I. va
executa pedeapsa cea mai grea aceea de 15 ani și 6 luni închisoare și 7 ani
pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a doua și
lit. b) C. pen..
S-a aplicat inculpatului
A.M.I. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor 64 alin. (1) lit. a), teza
a doua și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza
art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților A.R.S.
și A.M.I..
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților reținerea și arestul preventiv
de la 30 martie 2011 la zi pentru inculpatul A.M.I. iar pentru inculpatul A.R.S.
de la 31 martie 2011 la zi.
În baza art. 17 alin.
(1) și art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de cocaină,
precum și a ambalajelor drogurilor, cu păstrarea contraprobelor menționate în rapoartele
de constatare tehnico-științifică întocmite de către Laboratorul Central de Analiză
și Profil al Drogurilor, Precursori din cadrul Inspectoratului General al Poliției
Române și depuse la I.G.P.R./D.C.J.S.E.O., astfel:
- 368,71 grame cocaină(proba
nr. 1a); 6,24 grame cocaină(proba nr. 1b); 5,05 grame de pulbere care conține cocaină
prelevată drept contraprobă; fragmentele de scândură pe care s-a pus în evidență
cocaină(proba nr. 2), rămase după efectuarea analizelor de laborator, împreună cu
ambalajele probei nr. 1, cu urme de cocaină(42,36 grame), ambalate și sigilate cu
sigiliul, conform raportul de constatare tehnico-științifică din 30 martie 2011;
- 2.177,8 grame cocaină,
rămasă din cele 22 de calupuri analizate; 54.311,0 grame cocaină din 486 calupuri,
contraproba de 5,21 grame cocaină; ambalajele în greutate de 241,13 grame, sigilate
cu sigiliul, conform raportul de constatare tehnico-științifică din 01 aprilie 2011;
- 3169,3 grame cocaină
și levamisol, aflată în 32 de calupuri; 114,85 kilograme cocaină din cale 1.032
calupuri; 364,8 grame ambalaje și două contraprobe de câte 5,03 grame cocaină, ambalate
și sigilate cu sigiliul, conform raportul de constatare tehnico-științifică din
14 aprilie 2011;
- 393,5 grame cocaină
și levamisol; ambalajele cu o greutate netă de 47,25 grame și contraproba de 5,0
grame cocaină ambalate și sigilate cu sigiliul, conform raportul de constatare tehnico-științifică
din 11 aprilie 2011.
S-a dispus ridicarea măsurii
sechestrului asigurător instituit prin ordonanța procurorului din 4 aprilie 2011
cu privire la autoturismul marca B., cu numărul de înmatriculare, de culoare gri
și număr de identificare, ce a fost predat în custodie Inspectoratului General al
Poliției Române - Direcția de Cazier Judiciar, conform dovezii din 07 aprilie 2011
și s-a dispus restituirea acestui autoturism către A.M.U., cetățean spaniol, fratele
inculpatului A.M.I..
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător și restituirea sumei de 1.671 RON către inculpatul A.R.S. (depusă conform
chitanței din 07 aprilie 2011, dosar de urmărire penală) și a sumei de 900 euro
către inculpatul A.M.I. (depusă la B.C.R. SA la data de 07 aprilie 2011, dosar de
urmărire penală).
S-a mai dispus confiscarea
sumei de 200 euro ridicată de la martorul G.N.P., sumă de bani ce a fost dată de
către inculpatul A.M.I., depusă la B.C.R. SA București, conform ordinului de încasare
numerar din 7 aprilie 2011.
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător și restituirea, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, a
două cartele C. și o cartelă L., ridicate de la inculpatul A.M.I..
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător și restituirea către inculpatul A.M.I. a două telefoane mobile marca
N., și marca M..
S-a dispus ridicarea sechestrului
asigurător și restituirea, la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, a
următoarelor bunuri către inculpatul A.R.S.: cartelă V., cartelă SIM C., a telefonului
mobil N., a telefonului mobil N., a telefonului mobil N., a telefonului mobil N.
și cartela T. Ungaria.
S-a dispus plata interpretului
autorizat de limba spaniolă, S.C.F., prezentă la ședința de judecată din 26 iulie
2011, pentru 2 ore.
S-a dispus traducerea
în limba spaniolă a prezentei minute, precum și a hotărârii redactate, în vederea
comunicării inculpatului A.M.I., în conformitate cu art. 360 C. proc. pen., urmând
ca plata traducătorului autorizat să se facă potrivit dispozițiilor legale în vigoare,
din fondurile avansate în acest sens de către stat.
Inculpații A.R.S. și A.M.I.
au fost obligați la câte 25.200 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat la urmărirea
penală și instanța de fond.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut că, prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
Criminalitate Organizată și Terorism-București, Dosar nr. 184/D/P/2010, din 21 iunie
2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților
A.R.S., zis „S.” și A.M.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional
de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
și trafic ilicit de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea
nr. 143/2000, fapte comise în concurs real în conformitate cu art. 33 lit. a) C.
pen.
În actul de sesizare a
instanței s-a reținut că cei doi inculpați(inculpatul A.R.S. începând de la sfârșitul
anului 2010, iar inculpatul A.M.I., de la începutul anului 2011), sub acoperirea
unor operațiuni comerciale licite de import-export de mărfuri desfășurate prin intermediul
SC F. SRL Săpânța, județul Maramureș, au efectuat operațiuni în vederea introducerii
pe teritoriul României a unei cantități însemnate de cocaină, iar la data de 24
martie 2011 au introdus prin Portul Constanța cantitatea netă de 157,93 kilograme
de cocaină(1.580 de pachete cu o greutate brută de 175,81 kilograme), având concentrațiile
cuprinse între 82, 42% și 99,22% cocaină, cu o valoare de aproximativ zece milioane
de euro, drog de mare risc aflat în 395 scânduri din containerul, adus de o navă
de transport maritim din Bolivia, America de Sud. Ulterior, inculpații au întreprins
demersuri în vederea transportării cocainei din România spre Europa de Vest.
La termenul de judecată
din 19 iulie 2011, inculpații au declarat, personal, că recunosc săvârșirea faptelor
reținute în actul de sesizare a instanței, cunosc și își însușesc probele și au
solicitat ca judecata cauzei să se facă pe baza acestor probe administrate pe parcursul
urmăririi penale, în conformitate cu dispozițiile art. 320
1
C. proc.
pen.
Tribunalul, a constatat
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 320
1
C. proc. pen., a admis cererile
inculpaților, după audierea acestora, privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției,
fără administrarea nemijlocită a mijloacelor de probă, cu excepția înscrisurilor
în circumstanțiere depuse la dosar de către apărătorii inculpaților.
Împotriva acestei sentințe
au declarat apel inculpații A.M.I. și A.R.S., care au criticat-o, în principal,
sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia.
Inculpatul A.R.S. a invocat și greșita încadrare juridică a faptelor, susținând
că a acționat în calitate de complice și nu de coautor.
Instanța de apel a apreciat
ambele apeluri ca nefondate, reținând că individualizarea pedepsei s-a făcut cu
respectarea criteriilor generale prev.de art. 72 C. pen. și nu sunt temeiuri pentru
reducerea acestora.
Cu referire la solicitarea
inculpatului A.R.S. de schimbare a încadrării juridice în sensul reținerii complicității
prev.de art. 26 C. pen., s-a reținut că aceasta este contrazisă de probele administrate
în cursul urmăririi penale, din care rezultă că inculpații au acționat în comun,
au luat deciziile împreună, au desfășurat împreună activitatea cea mai importantă,
de preluare a containerului în care se aflau drogurile.
În consecință, Curtea
de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia
penală nr. 193 din 14 decembrie 2011, a respins, ca nefondate, ambele apeluri formulate.
Împotriva acestei decizii
au declarat recurs inculpații A.M.I. și A.R.S..
Inculpatul A.M.I. a invocat
cazul de casare prev.de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea
pedepsei aplicate în raport de circumstanțele sale personale.
Inculpatul A.R.S. a invocat
cazurile de casare prev.de art. 385
9
pct. 17 și 14 C. proc. pen., solicitând
schimbarea încadrării juridice a faptei din coautorat în complicitate la săvârșirea
infracțiunilor, precum și reducerea pedepsei prin raportare la circumstanțele sale
personale, dar și prin aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, având în vedere
denunțul formulat și care a condus la trimiterea în judecată a altei persoane pentru
o infracțiune de corupție.
Înalta Curte, analizând
decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurenți, cât
și conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., apreciază ca fiind întemeiată
doar solicitarea inculpatului A.R.S. de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002.
În ceea ce privește recursul
declarat de inculpatul A.M.I., raportat la cazul de casare prev.de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că solicitarea sa de reducere a pedepsei
nu poate fi primită.
Cuantumul pedepsei aplicate
acestuia reflectă gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptelor, respectiv
o operațiune transfrontalieră de trafic de droguri de mare risc, într-o cantitate
foarte mare, beneficiul estimat urmând să fie de ordinul a jumătate de milion de
euro, sumă ce urma să fie împărțită între cei doi inculpați.
Toate aceste aspecte confirmă
justețea pedepsei aplicate, iar atitudinea de recunoaștere a faptei a fost deja
valorificată, limitele prevăzute de lege fiind reduse cu o treime prin aplicarea
art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen..
Referitor la recursul
declarat de inculpatul A.R.S., Înalta Curte apreciază că primul motiv de recurs
formulat, prin care solicită schimbarea încadrării juridice a faptei în sensul de
a fi considerat complice la comiterea infracțiunilor (caz de casare prev.de
art. 385
9
pct. 17 C. proc. pen.) nu este fondat.
În mod corect ambele instanțe
(fond și apel) au evaluat probele administrate în cursul urmăririi penale (dat fiind
că judecata a avut loc în procedura simplificată prev.de art. 320
1
C.
proc. pen.), constatând că activitatea inculpatului nu s-a redus la un simplu ajutor
dat coinculpatului A.M.I. .
Din probele aflate la
dosar, inclusiv din declarația inculpatului A.R.S., rezultă că ambii inculpați au
acționat concordant, după un plan comun stabilit, luând deciziile împreună și acționând
împreună pentru îndeplinirea scopului infracțional urmărit.
Ambii inculpați au desfășurat
activitatea de preluare a containerului unde se aflau drogurile, au fost prezenți
la descărcarea acestuia, care s-a făcut normal, au selectat paleții în care era
ascunsă cocaina, organizând transportul către Europa de Vest.
Împrejurarea că nu a cunoscut
cantitatea exactă de droguri nu schimbă calitatea în care a acționat, câtă vreme
știa natura drogului, știa ce sumă îi va reveni și, mai ales, a fost responsabilul
principal de partea de tranzit în România, ceea ce reprezintă o activitate de coautorat
și nu una de complicitate.
Argumentele evocate în
analiza recursului inculpatului A.M.I. referitoare la orientarea spre maxim a pedepsei
se mențin și în cazul inculpatului A.R.S..
Cu toate acestea, pentru
acest inculpat Înalta Curte are în vedere adresa din 29 martie 2012 a Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție
- Secția de combatere a corupției, aflată la dosar recurs, din care rezultă că prin
rechizitoriul nr. 40/P/2012 din data de 23 martie 2012, emis de Direcția Națională
Anticorupție, urmare a denunțurilor formulate de numiții P.C. și A.R.S., a fost
trimis în judecată inculpatul R.E.A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
influență prev.de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
Conform art. 19 din Legea
nr. 682/2002 „persoana care are calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a)
pct. 1 și 2 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi
penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere
penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea
la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.
Inculpatul A.R.S. este
martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002 în Dosarul nr. 40/P/2012
al Direcției Naționale Anticorupție, a comis, în concurs, două infracțiuni grave
în sensul art. 2 lit. h) din aceeași lege (infracțiuni privind traficul de droguri)
și în cursul judecății a denunțat o persoană ce a fost trimisă în judecată tot pentru
infracțiune gravă (conform art. 2 lit. h), respectiv o infracțiune de corupție.
Constatând îndeplinite
condițiile cumulative prev.de art. 19 din Legea nr. 682/2002, Înalta Curte urmează
să facă aplicarea acestui text de lege în cazul inculpatului A.R.S..
Pentru aceste considerente,
Înalta Curte, în baza art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite
recursul declarat de inculpatul A.R.S. și va casa în parte decizia și sentința primei
instanțe.
Rejudecând, se vor înlătura
dispozițiile art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. și se vor repune în individualitatea
lor pedepsele aplicate inculpatului A.R.S..
Se va face aplicarea
art. 19 din Legea nr. 682/2002 și se vor reduce pedepsele principale aplicate inculpatului
A.R.S. pentru ambele infracțiuni în raport de reducerea la jumătate a limitelor
de pedeapsă și cu reținerea, de asemenea, a prevederilor art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., menținând orientarea către limita maximă pentru motivele
deja expuse mai sus.
În baza art. 33, art.
34 lit. b) și art. 35 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea.
Se va face aplicarea
art. 71-64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen..
Se vor menține celelalte
dispoziții ale hotărârilor recurate.
În baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
A.M.I..
Conform art. 385
16
,
art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen. și va deduce prevenția la zi pentru fiecare
inculpat.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., inculpatul A.M.I. va fi obligat la plata cheltuielilor
judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu pentru acesta urmând a fi
avansat din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul translatorului
de limba spaniolă pentru inculpatul A.M.I. va fi plătit din fondul Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
Potrivit art. 192
alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare pentru inculpatul A.R.S. vor rămâne
în sarcina statului, onorariul parțial cuvenit apărătorul desemnat din oficiu pentru
acest inculpat urmând a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de inculpatul A.R.S. împotriva deciziei penale nr. 193 din 14 decembrie 2011 a Curții
de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Casează în parte decizia
recurată și sentința penală nr. 97 din 29 iulie 2011 a Tribunalului Buzău,
secția penală și, rejudecând:
Înlătură aplicarea
art. 34 lit. b) și 35 C. pen. și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate
inculpatului A.R.S..
Face aplicarea art. 19
din Legea nr. 682/2002 și reduce de la 15 ani la 8 ani și 4 luni închisoare pedeapsa
principală aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în
țară, fără drept, de droguri de mare risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen..
Face aplicarea art. 19
din Legea nr. 682/2002 și reduce de la 10 ani la 6 ani și 8 luni închisoare pedeapsa
principală aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit
de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,
cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen..
În baza art. 33 lit.
a), 34 lit. b) și 35 C. pen. inculpatul A.R.S. va executa pedeapsa cea mai grea,
de 8 ani și 4 luni închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor
prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen..
Aplică inculpatului A.R.S.
pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)
lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen..
Menține celelalte dispoziții
ale hotărârilor recurate.
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de inculpatul A.M.I. împotriva aceleiași decizii.
Deduce prevenția pentru
inculpatul A.M.I. de la 30 martie 2011 la 18 aprilie 2012 și pentru inculpatul A.R.S.
de la 31 martie 2011 la 18 aprilie 2012.
Obligă recurentul inculpat
A.M.I. la plata sumei de 550 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din
oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul parțial cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.R.S., în sumă de 50 RON, se
va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului
de limba spaniolă pentru inculpatul A.M.I. va fi plătit din fondul Înaltei Curți
de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 18 aprilie 2012.