ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3863/2015

Decizia nr. 3863/2015

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 10 martie 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești, anularea deciziei nr. 4501 din 01 iulie 2015 de angajare a răspunderii solidare.

Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr. 727 din 29 iunie 2015, reținând că actul administrativ a cărui anulare se solicită privește o sumă mai mare de 3.000.000 lei, a admis excepția necompetenței materiale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 131 din 24 septembrie 2015, a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând incidența art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 și faptul că litigiul în care se solicită anularea deciziei de angajare a răspunderii nu privește impozite, taxe și accesorii ale acestora, ci are ca obiect prejudiciul produs persoanei juridice debitoare prin fapta terțului persoană fizică. Astfel, nu este aplicabil criteriul valoric, ci cel care se raportează la rangul autorității emitente a actului contestat, respectiv Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, autoritate publică de nivel local.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea de Apel Alba Iulia, în baza art. 133 și 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea acestuia.

Obiectul acțiunii îl constituie anularea deciziei nr. 4501 din 07 ianuarie 2015, prin care Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a decis angajarea răspunderii solidare a persoanei fizice A. pentru obligațiile restante ale debitorului SC B. SRL.

Din conținutul actului administrativ contestat, Înalta Curte reține că acestea se referă la obligații fiscale datorate bugetului de stat în sumă totală de 4.765.000 lei, reprezentând taxă pe valoare adăugată, impozit pe profit, majorări și penalități de întârziere impozit profit și dobânzi și penalități de întârziere TVA.

Având în vedere prevederile art. 28 din O.G. nr. 92/2003 privind C. proc. fisc., decizia de angajare a răspunderii solidare cu debitoarea constituie titlu de creanță privind obligația la plată a persoanei răspunzătoare potrivit art. 27 C. proc. fisc., obligație care, contrar celor reținute de Curtea de Apel Pitești, se referă, în mod evident, la impozite și taxe.

Prin urmare, pentru stabilirea instanței competente sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care menționează următoarele:

„(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Pentru stabilirea competenței materiale, articolul aflat în discuție instituie două criterii de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul poziționării în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale) a autorității publice emitente a actului atacat, respectiv căreia îi revine obligația corelativă dreptului legitim invocat de reclamant, în cazul actelor administrative cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

Cum, în speță, actul administrativ contestat privește taxe, impozite, contribuții, datorii vamale sau accesorii ale acestora, este aplicabil cel de-al doilea criteriu enunțat, astfel că, raportat la valoarea obligațiilor fiscale, respectiv suma de 4.765.000 lei, mai mare de 1.000.000 lei, competența materială de soluționare a cauzei aparține secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a cauzei având ca obiect acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 decembrie 2015.