ÎCCJ, decizie (scj.ro #83624)

Acțiune

în anularea  unei hotărâri arbitrale. Condiții de admisibilitate

Hotărârea arbitrală poate fi

desființată numai prin acțiune în anulare pentru motivele prevăzute în art.364

lit.a-i C.proc.civ

.

(Secția

comercială, decizia nr.2756 din 27 mai 2003)

Curtea de Apel Galați – Secția comercială, prin decizia nr.614 din 6 septembrie

2001  a admis acțiunea pârâtei arbitrale SC „RM” SRL Tulcea în anularea

hotărârii arbitrale nr.136 din 14 decembrie 2000 pronunțată de Arbitrajul

Camerei de Comerț și Industrie Galați,  în contradictoriu cu intimata AF

„DJ” Galați.

În motivarea soluției, s-a reținut necompetența arbitrajului în soluționarea

acțiunii cu care a fost investit, deoarece în cpitolul VIII din contractul pe

care părțile l-au încheiat, intitulat „Litigii” s-a convenit ca orice litigiu

sau neînțegelere să fie soluționată pe cale amiabilă, de  arbitraj ori

instanță, la alegerea reclamantului, fără a se referi la condițiile art.343

2

C.proc.civ., întrucât nu a rezultat explicit intenția părților de a se

adresa arbitrajului.

S-a mai reținut că pârâta a ales calea justiției comune iar hotărârile

judecătorești, pronunțate în litigiile pe care le-a declanșat, au căpătat

autoritate de lucru judecat, așa încât sesizarea instanței arbitrale cu

aceleași aspecte încalcă autoritatea lucrului judecat, fiind întrunite

condițiile  prevăzute de art.364 lit.a și c C.proc.civ., referitoare la

desființarea hotărârilor arbitrale.

Împotriva deciziei, reclamanta arbitrală AF „D.J.” RA Galați a declarat

recurs   pentru motivele prevăzute de art.304 pct.8, 9 și 10

C.proc.civ.

Recursul este fondat.

S-a reținut că promovarea acțiunii în anulare, a fost întemeiată pe

prevederile art.364 lit.i C.proc.civ.

Acțiunea a fost completată cerându-se anularea sentinței arbitrale și

pentru motivele prevăzute de art.364 lit.a și b C.proc.civ., menționându-se că

această clauză compromisorie este lovită de nulitate întrucât nu cuprinde nici

numele arbitrilor și nici modalitatea de numire a acestora, conform art.343

1

C.proc.civ., fiind  inoperantă deoarece încalcă prevederile art.343

3

C.proc.civ.,

în sensul că nu exclude competența instanțelor judecătorești ci prevede

posibilitatea alternativă, de a se  apela la arbitraj sau la instanțele

judecătorești.

Instanța sesizată  a procedat greșit la desființarea sentinței arbitrale

în baza art.364 lit.a și c C.proc.civ., reținând că litigiul nu era susceptibil

de soluționare de către arbitraj iar arbitrajul nu a fost constituit în baza

unei clauze compromisorii valabil încheiată.

Litigiul cu care  fost sesizat tribunalul arbitral este un litigiu

patrimonial și nu face parte din categoria de litigii exceptate de la

soluționarea pe această cale prin art.340 C.proc.civ., pentru că nu se referă

la drepturi asupra cărora legea nu permite să se facă tranzacție, nefiind deci

aplicabil art.364 lit.a C.proc.civ.

Instanța a apreciat ca fiind incident art.364 lit.c C.proc.civ., deși

acțiunea în anulare completată s-a întemeiat pe disp.art.364 lit.b C.proc.civ.,

încălcându-se principiul disponibilității.

Nici una din ipoteze nu este aplicabilă speței, întrucât contractul încheiat de

părți conține în art.VIII o clauză compromisorie, care nu este nici nulă, nici

inoperantă, prevederea art.343

3

C.proc.civ. care sancționează cu

nulitate lipsa indicării numelui arbitrilor sau modalitatea de numire a lor

fiind incidentă compromisiului, potrivit textului citat.

Totodată, potrivit clauzei încheiate, opțiunea între soluționarea litigiului pe

cale arbitrală sau de o instanță judecătorească aparține reclamantei, iar

aceasta a optat pentru soluționarea arbitrală a litigiului.

Cum hotărârea arbitrală nu a fost dată cu încălcarea  art.364 lit.i

C.proc.civ., în mod greșit s-a admis acțiunea în anulare și a fost desființată

de hotărârea în cauză.

Ca atare, recursul a fost admis, iar

decizia atacată a fost modificată în sensul respingerii acțiunii în

anularea  hotărârii arbitrale.